Adevărul despre unirea cu Moldova: „Uitaţi de unire! Vom fi întotdeauna vecini şi nimic mai mult”

„Republica Moldova este un stat independent, şi, by the Grace of God (cu ajutorul lui Dumnezeu – n.r.), aşa va rămâne. Amin! Întotdeauna! Uitaţi de unire!”, ne spune Iurie Muntean, secretarul general al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Un comunist neaoş, care laudă reformele de liberalizare a economiei şi vorbeşte despre Dumnezeu.

În cel de-al treilea episod al serialului „Adevărul despre unirea României cu Moldova”, vă prezentăm argumentele politicienilor de la Chişinău care nu doar că se opun acestei variante, ci o consideră un atac la independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. O idee care are ecou şi în rândul celor mai mulţi moldoveni care nu-şi doresc unirea cu România. Ba chiar mai mult, aceştia se opun aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană în favoarea consolidării relaţiilor cu Rusia şi a intrării într-o uniune vamală încă inexistentă pe care Moscova încearcă s-o înfiinţeze în spaţiul ex-sovietic. 

„Lăsaţi propaganda!”, ne îndeamnă iritat secretarul general al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în sediul Parlamentului de la Chişinău. Este păcat că nu avem suficient timp acum să ne explice, nu prea înţelegem, confundăm multe noţiuni şi cădem în clişee, de-aia facem ochii mari şi când ne spune cum „cea mai liberală guvernare a Republicii Moldova din ultimii 20 de ani a fost guvernarea co-mu-nis-tă!”. „Nu confundaţi clişeele propagandistice: comunismul este egal cu nu ştiu ce, Pol Pot...”.

Comunistul cu rang înalt în partid vorbeşte despre rezultate palpabile, despre liberalizarea economiei, despre încurajarea mediului privat, despre atragerea de investiţii din străinătate. „Valori care nu ne-au creat repulsie deloc. V-am spus despre reformele pe care le-am făcut”, spune Muntean, care are şi un mandat de deputat. Ne liniştim când ne spune apoi că „sectorul social nu este un cost, este o in-ves-ti-ţi-e!”, dar iar ne aruncă în confuzie când îşi încheie pledoaria împotriva unirii dintre România şi Republica Moldova cerând ajutorul lui Dumnezeu şi spunând „Amin!”. Doar în ceea ce priveşte ideea unirii este tot cum nu se poate mai clar. 

„Vom fi întotdeauna vecini şi nu mai mult”

„Proiectul unirii? Uitaţi de asta! Uitaţi de unire! Noi suntem două state independente şi suverane. Vom fi întotdeauna vecini şi nu mai mult”, spune Muntean. „Şi nu mai încercaţi să promovaţi această idee pentru că ea o să aducă la consecinţe grave, şi pentru voi, şi pentru noi. Ba, mai mult de-atât, eu înţeleg de ce această temă este discutată acum atât de vast, aşa de des. Pentru că este o temă electorală pentru anumite cercuri politice din România, pentru că este o temă care distrage atenţia cetăţenilor din Republica Moldova de la furtul sub forma aşa-numitelor privatizări ale activelor rămase în proprietatea statului”, crede Muntean şi scoate categoric din calcul orice posibilitate ca printre unionişti să fie şi unii sinceri.

Şi, aşa cum Muntean este convins că protestele de la Kiev prin care sute de mii de ucraineni au cerut integrarea ţării în Uniunea Europeană sunt, de fapt, opera „agitatorilor străini”, la fel crede şi că ideea unirii are în spate, de fapt, culise îmbârligate şi motive ascunse. Primul ar fi că România încearcă să profite de faptul că „Bruxelles-ul distruge Moldova” pentru a face astfel încât „Moldova să-i pice-n mână, ca un măr.” 

„Noi înţelegem că sunt anumite cercuri în România care admit că datorită faptului că Bruxelles-ul acum divizează Moldova şi o foloseşte drept carne de tun în procesul de încetinire a dezvoltării uniunii vamale, acest teritoriu ar putea, în anumite condiţii pica drept un măr în mâine dumneavoastră. Greşiţi amarnic. Este un stat independent şi suveran şi aşa va fi în vecii vecilor!”, explică secretarul general al PCRM. În vecii vecilor, două state cu aceeaşi limbă. 

Cu două limbi identice, dar separate, în vecii vecilor

„Chiar dacă limba moldovenească, pe care noi o numim moldovenească, este identică limbii de stat a României, adică limbii române, noi aşa vom merge, cu limba moldovenească în vecii vecilor”, ne spune Iurie Muntean în holul Palatului Republicii din Chişinău, acolo unde de patru ani îşi desfăşoară activitatea Parlamentul Republicii Moldova. Vechea clădire a Parlamentului rămâne închisă şi astăzi, după ce la manifestaţiile antiguvernamentale din aprilie 2009 i-au fost sparte câteva geamuri şi o cameră a luat foc. De-atunci, de aproape cinci ani, această clădire este în renovare. Acelaşi motiv, al renovării, este invocat şi pentru menţinerea unui gard înalt de tablă în faţa clădirii preşedinţiei din Republica Moldova. 

Cum spun unii acum despre „agitatorii de la Kiev”, tot aşa s-a spun în acele zile tulburi şi că „au venit românii şi au dat foc Parlamentului”. Muntean acuză actuala guvernare că protejează interesele unor grupuri de influenţă şi dă două nume, Plahotniuc şi Filat, pe cacre-i numeşte apoi singurii oligarhi din Republica Moldova, „care şi-au împărţit statul şi ramurile puterii – oficial le-au împărţit! Este vorba despre ei doi, nu despre partidele pe care ei le conduc – care, la rândul lor, sunt construite ca nişte organizaţii criminale”. 

Şi nu mai încercaţi să promovaţi această idee a unirii pentru că ea o să aducă la consecinţe grave, şi pentru voi, şi pentru noi.   Iurie Muntean, secretar general al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova

TEASER Adevărul despre Unire - film documentar

Politicienii care visează la „reîntregirea” Moldovei lui Ştefan cel Mare

Igor Dodon este rusofil. Dar telefonul pe care-l foloseşte este canadian, maşina sa este japoneză, costumul său este italian, iar muzica pe care o foloseşte în clipurile sale promoţionale este cântată de o trupă britanică. Pe faţada sediului partidului său, al Socialiştilor din Republica Moldova, sunt două plăci, una cu denumirea în română, cu grafie latină, alta în rusă, cu caractere chirilice. Când Republica Moldova a parafat acordul de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană, în noimebrie 2013, Igor Dodon a lansat un clip video în care promovează beneficiile apropierii Moldovei de Rusia şi ale integrării în uniunea vamală eurasiatică pentru care face eforturi Moscova.

Apropierea de Rusia este doar o chestiune de timp

„Noi suntem ferm convinşi că Republica Moldova are de câştigat dacă va aprofunda relaţiile şi se va integra în noile proiecte care apar acum în cadrul CSI (Comunitatea Statelor Independente, o alinaţă din care fac parte 11 dintre cele 15 republici care au aparţinut URSS – n.r.). Cum este uniunea vamală. Avantajele economice sunt net superioare faţă de ce poate oferi la acest moment Uniunea Europeană”, crede Dodon care, până acum trei ani, a făcut parte din Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Aduce ca argumente banii trimişi de moldovenii care lucrează peste hotare: 68% din remiterile pe anul 2012 au venit de la moldoveni care lucrează în Rusia, exporturile de vinuri, a căror valoare a ajuns anul trecut la peste 98 de milioane de dolari pe piaţa rusească plus CSI. Comparativ, Uniunea Europeană a cumpărat vinuri moldoveneşti în valoare de doar 26 de milioane de dolari. Iar această apropiere de Rusia va alina poate şi cea mai mare durere a multor moldoveni, problema Transnistriei, ştie Dodon.

„Eu sunt ferm convins că atunci când – nu spun dacă, pentru că va fi la sigur – Chişinăul va spune oficial că merge spre uniunea vamală, spre apropierea relaţiilor cu Rusia, acesta va fi un element important şi poate unul decisiv pentru a reintegra ţara în cadrul unei federaţii”. 

Dar Dodon nu vorbeşte doar despre recăpătarea controlului asupra Transnistriei atunci când spune că vrea reîntregirea ţării sale. Are pe perete în biroul său o hartă a Molovei lui Ştefan cel Mare, dar nu vorbeşte clar despre asta. Ne povesteşte doar despre o idee a partidului său de a acorda cetăţenie molovenească românilor din judeţele aflate pe malul românesc al Prutului. Iar când vorbim despre limba moldovenească spune că „poate din contră, limba românească ar trebui să se numească moldovenească, pentru că moldovenii au fost primii”. 

Şi, de cealaltă parte, singurul motiv pentru care Uniunea Europeană vrea Moldova este pentru a avea „o poveste de succes în Parteneriatul Estic”. 

 „Declaraţiile despre unire fac rău în problema Transnistriei”

Şi în privinţa unirii dintre România şi Republica Moldova, Dodon este „convins ferm”: este doar „o idee de final de carieră a lui Băsescu”. Iar declaraţiile preşedintelui român, care a spus anul trecut că unirea cu Moldova ar trebui să fie următorul proiect de ţară al României, nu fac decât să pună în pericol şansele Chişinăului de a se „reîntregi” cu Transnistria. 

Prin tot ceea ce spune, Dodon dă de înţeles că Moldova, o ţară mică şi, aşa cum se repetă obsesiv şi despre România, aflată la graniţa dintre mari puteri, trebuie să-şi facă mereu cât mai mulţi prieteni. Indiferent dacă merge cu Rusia, asta nu trebuie să însemne că nu ar putea să profite de fondurile acordate sub „politica de bună vecinătate” acordate de UE statelor din regiune. La fel şi cu legăturile comerciale: intrarea în uniunea vamală nu trebuie să însemne ignorarea potenţialului din pieţele vestice. 

„Ţările mici trebuie să facă o politică deşteaptă”

La graniţa dintre imperii, moldovenii aleg Moldova. Unirea cu România are susţinătorii ei în Republica Moldova, la fel şi integrarea europeană şi apropierea de Rusia. Fiecare ideologie are electoratul ei. Însă cel mai vizil grup pe străzile Chişinăului este, fără umbră de îndoială, cel care susţine independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova – stataliştii. Sunt confundaţi adesea, în special de această parte a Prutului, cu rusofilii. Dar în rândul stataliştilor sunt mulţi care vor integrarea europeană, doar că nu alături de România.

„Ţările mici trebuie să facă o politică deşteaptă, iar eu nu cred că Moldova este cel mai important măr al discordiei între Federaţia Rusă şi alţi jucători gopolitici”, spune Dodon. „N-aş vrea ca Republica Moldova să fie o monedă de schimb în lupta lor geopolitică”, adăugă politicianul. Subliniază în repetate rânduri că este vorba doar despre legăturile economice. Dar, după atâţia ani de apropiere de Rusia, cum se face atunci că Republica Moldova este încă un pol al sărăciei? Şi ajungem din nou la o comparaţie: „Cea mai mare parte din infrastructura Republicii Moldova s-a făcut în această etapă (a ocupaţiei ruse – n.r.). Dar în cei câţiva ani în care am fost în componenţa României Mari, aici mare investiţii nu s-au făcut”, conchide Dodon. 

CITEŞTE MAI MULT

Adevărul despre unirea cu Moldova: dragoste de bunăvoie sau cu sila?

Pentru prima dată după Revoluţie, România a anunţat la nivel de şef de stat că vrea ca următorul proiect de ţară să fie unirea cu Republica Moldova. Reîntregirea României, îi spun unii. Atac la siguranţa naţională a Moldovei, îi spun alţii. O echipă „Adevărul” a mers în Republica Moldova şi a ascultat atât părerile celor pentru care unire înseamnă recăpătarea demnităţii, cât şi ale celor care consideră demersul similar asupririi.

Adevărul despre unire. Moldova, victima care ţine cu agresorul: „Palma jandarmului român se ţine minte, dar deportările în Siberia s-au uitat”

„Palma jandarmului român nu s-a uitat nici astăzi, dar mai puţin se ţin minte deportările în Siberia.  Sindromul Stockholm sau cum îi zice? Când victima ajunge să ţină cu agresorul.” Aşa explică Dorin Chirtoacă, primarul liberal al Chişinăului, cum de aproape jumătate dintre moldovenii din Republica Moldova nici nu vor să audă de România şi, în schimb, cer apropierea ţării de Rusia.

VIDEO Adevărul despre unirea cu Moldova. Ce vor, de fapt, moldovenii

„Adevărul“ şi www.adevarul.ro demarează, începând de mâine, un serial multimedia dedicat unei idei tot mai vehiculate în ultimele luni: unirea României cu Republica Moldova.