Acuzată de trafic, la masă cu Lăzăroiu

Acuzată de trafic, la masă cu Lăzăroiu

Niculina Enescu figurează într-un dosar penal deschis la sfârşitul lui 2008

Niculina Enescu, inculpată într-un dosar de sclavie modernă, s-a numărat printre invitaţii Ministerului Muncii la discuţiile pe marginea restricţiilor impuse recent de Spania. Ministrul Sebastian Lăzăroiu a avertizat firmele de plasare a „căpşunarilor“ să nu profite de disperarea românilor care doresc să lucreze în străinătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Sebastian Lăzăroiu a declarat la discuţiile de săptămâna trecută  că speră să nu se repete situaţia de dinainte de 2007: „Avem experienţa anilor trecuţi, când pe piaţa asta a intermedierii au apărut tot felul de escroci.

I-am rugat pe cei de la firmele de intermediere să cooperăm în aşa fel încât să nu profite nimeni de această perioadă tulbure în relaţia cu piaţa muncii din Spania".  În sală, printre invitaţii ministerului se afla şi Niculina Enescu, de la firma Recruitment Workers, judecată pentru trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă.

Sclavie modernă

Dosarul în care este inculpată şi Niculina Enescu s-a deschis la sfârşitul lui 2008, după ce autorităţile cipriote au descoperit condiţiile în care locuiau şi munceau sezonierii români aduşi de Ioannis Piripitis, partenerul de afaceri local al Niculinei Enescu.

Cei din insulă au demarat o anchetă, l-au pus sub acuzare pe Piripitis şi au apelat la instituţiile româneşti pentru a completa investigaţia. Aşa s-a născut în România dosarul de trafic de persoane instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi. Sute de victime ale sclaviei moderne, recrutate în perioada 2006 - 2007, au depus mărturie despre infernul din Cipru.

Povestea seamănă cu toate celelalte în care este vorba de exploatare prin muncă: oameni fugiţi din România ca să scape de sărăcie şi care se trezeau la destinaţie cu documentele reţinute, muncă zi-lumină, cazare în barăci metalice, containere, fără niciun fel de condiţii, izolaţi total, neplătiţi până ce patronul îşi recupera cheltuielile de transport şi apoi retribuiţi cu jumătate din suma trecută în contractul pe care-l semnaseră înainte de plecarea din ţară. Contract care nu avea însă nicio valabilitate în Cipru, deoarece legea de acolo nu recunoaşte nimic semnat în străinătate. Amănunt pe care, însă, Niculina Enescu şi alţi patroni de firme de intermediere nu-l comunicau persoanelor recrutate.

„Poate a fost muşcat de şobolan la discotecă"

Printre alte probe, la dosar figurează şi fotografia unei victime muşcate de şobolan, dovadă a condiţiilor în care trăiau românii ajunşi acolo. Niculina Enescu spune că şi oamenii mai exagerează, iar fotografia nu poate fi considerată dovadă: „De unde ştiu eu unde a fost muşcat respectivul? Putea să se întâmple şi pe stradă, şi pe drum, şi la discotecă".

Niculina Enescu se consideră nevinovată şi speră că acesta va fi şi verdictul instanţei: „În dosar sunt mai mulţi patroni, de la mai multe firme, iar în Cipru problemele s-au lămurit. La noi se tărăgănează lucrurile, dosarul este pe rolul Tribunalului Iaşi şi mai multe nici nu pot să vorbesc despre caz".

Femeia continuă activitatea de recrutare, legea permiţând acest lucru până în momentul când va exista o sentinţă definitivă şi irevocabilă de condamnare. Atâta doar că se fereşte să pomenească numele firmei care apare în dosar  - Recruiter EU Workers. La întâlnirea cu ministrul s-a recomandat ca fiind de la Recruiter Workers, iar pe cartea sa de vizită nu mai apare niciun nume de firmă, cu menţiunea: „activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă". În România funcţionează 1.730 de agenţi de plasare a forţei de muncă în străinătate, din care peste 300 au sediul în Bucureşti. Dintre aceştia, au fost invitaţi reprezentanţi de la puţin peste 20 de firme. Cum a ajuns Niculina Enescu pe lista scurtă a recrutorilor chemaţi la discuţia cu ministrul Sebastian Lăzăroiu?

Ministrul Sebastian Lăzăroiu, lăsat în ofsaid de către subalterni şi Constantin Bujor, şeful ITM Bucureşti, instituţia care verifică recrutorii  Foto: Lucian Muntean



Numele au fost furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bucureşti, instituţia care verifică firmele de intermediere. De altfel, Constantin Bujor, şeful ITM Bucureşti, a şi participat la discuţia de marţea trecută, ca responsabil principal în monitorizarea situaţiilor de afară.

De la Inspecţia Muncii ni s-a spus că firma actuală a Niculinei Enescu a fost controlată ultima dată în primăvară şi că totul era în regulă. De asemenea, cât timp nu există o condamnare definitivă, ei susţin că nu au de unde să cunoască problemele unui agent de plasare.

Argumentul nu se susţine însă, pentru că forumurile de discuţii pe subiectul muncii în străinătate sunt pline de avertismente ale celor care au avut experienţa neplăcută de a ajunge în Cipru prin Niculina Enescu. Dosarul în care este judecată şi Enescu este cel mai mare caz de trafic de persoane instrumentat în România. Pe de altă parte, Valentina Lucan, consilier la Inspecţia Muncii, nu crede că i s-ar fi creat o problemă de imagine ministrului sau că acesta ar fi pus într-o situaţie cel puţin inconfortabilă: „Ministrul trebuie să discute şi cu ăia răi,şi cu ăia buni, cu toţi factorii de pe piaţă". Ministrul Muncii nu a răspuns încercărilor noastre de a-l contacta.

O afacere prosperă în criză

Reintroducerea permiselor nu înseamnă neapărat că românii nu vor mai pleca la muncă în Spania. În fond, şi Italia are piaţa restricţionată pentru noi, fără ca această situaţie să echivaleze cu imposibilitatea de a-ţi găsi un job acolo. Efectul, aşa cum spunea ministrul Sebastian Lăzăroiu, va fi că tot mai mulţi oameni se vor adresa firmelor de intermediere, nedorind să ajungă acolo şi să constate că nu-şi pot găsi pe cont propriu un loc de muncă. Dacă sunt recrutaţi în ţară, se semnează contractul aici şi totul este sigur, aceasta, dacă nu vor da peste escrocii de care amintea Lăzăroiu! Mai ales că intermedierea lucrătorilor pentru străinătate constituie una dintre afacerile prospere pe timp de criză.

Precedent

În 2007, în timpul unei vizite a oficialităţilor române cu reprezentanţii comunităţilor românești din Italia, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu, a fost surprins de camerele de luat vederi discutând cu un român de etnie rromă căutat de Interpol, Costică Argint, liderul rromilor din Italia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: