Ţigările cu arome dispar de pe piaţă. Ce noi restricţii împotriva tutunului au fost adoptate de Parlament

Ţigările cu arome dispar de pe piaţă. Ce noi restricţii împotriva tutunului au fost adoptate de Parlament

Ţigările cu arome vor ieşi de pe piaţă FOTO Shutterstock

Deputaţii au aprobat Directiva europeană care interzice ţigările aromate şi mentolate. Legea va fi publicată în Monitorul Oficial după ce va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Ştiri pe aceeaşi temă

Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, în sfârşit, Directiva europeană 2014/40/UE cu privire ţigările cu arome, pe care ar fi trebuit să o voteze din luna mai. Astfel, ţigările cu altfel de arome decât mentolul vor dispărea de pe piaţă la 30 de zile după ce Directiva va fi publicată în Monitorul Oficial. Fumătorii nu se vor mai bucura mult nici de ţigaretele mentolate pentru că şi acestea vor dispărea de la vânzare până în 2019. Ba mai mult, ei vor avea parte de pachete de ţigări mult mai „neprietenoase” ca cele de acum cu imagini antifumat mult mai dure care vor fi schimbate anual.

Mai exact, de la 1 ianuarie 2017, producătorii de tutun vor fi obligaţi să schimbe avertismentele şi imaginile cu unele care vor ocupa 65 la sută din suprafaţă pachetului şi care vor apărea pe ambele părţi. Vor dispărea în schimb datele referitoare la concentraţiile de gudron, nicotină şi monoxid de carbon, potrivit modificărilor adoptate la Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

„Aceste imagini vor fi pe ambele feţe pentru a nu fi posibil să ascunzi imaginea în raftul de prezentare a produselor din tutun. În plus, imaginile vor trebui schimbate la fiecare 1 ianuarie de acum încolo, în aşa fel încât oamenii să nu se mai obişnuiască cu imagiile şi să fie surprinşi de alte imagini. Pachetele inscripţionate conform vechilor reguli pot fi comercializate până la 20 mai 2017”, a explicat Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii pentru Controlul Tutunului.

Parlamentarii sunt prudenţi în estimări, deşi spun că modificările legislative vor contribui la descurajarea fumatului. „Este de aşteptat o scădere a consumului produselor din tutun pe termen mediu, estimată la 2% în următorii 5 ani. Pe termen scurt, scăderea consumului se poate datora scoaterii de pe piaţă a ţigaretelor cu aromă caracteristică şi a celor cu arome în componenţa lor (capsule în filtru)“, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Ţigările cu arome cresc riscul de cancer pulmonar

Specialiştii afirmă că ţigările cu arome sunt chiar mai periculoase decât cele „clasice“. Asta pentru că creează dependenţă mult mai repede. În plus, mulţi fumători cred că ţigările mentolate se numesc „light“ deoarece conţin mai puţină nicotină. Însă denumirea se referă strict la efectul anestezic şi de răcorire produs de mentol, care te face să nu mai simţi tăria nicotinei şi să inhalezi fumul şi mai profund.
Cercetătorii au stabilit că, din acest motiv, fumătorii de ţigarete light inhalează, în medie, de şase-şapte ori mai mult gudron decât fumătorii de ţigări clasice. Faptul că femeile preferă, în general, ţigaretă mentolată, explică de ce sunt şi principalele victime ale cancerului pulmonar.

Câţi fumători sunt în România

Potrivit celui mai recent studiu Eurobarometru, din anul 2015, 27% dintre români (peste 5 milioane de persoane) fumează regulat (33% dintre bărbaţi şi 22% dintre femei), procent aflat puţin peste media europeană de 26%. 95% din fumători folosesc zilnic pachetele de ţigări preambalate (faţă de media UE de 76%), iar restul preferă ţigările rulate (comparativ cu media europeană de 24%).

Şi mai îngrijorătoare este situaţia tinerilor care fumează. Potrivit statiscilor, peste jumătate din adolescenţii români de 16 ani consumă tutun. Datele, care îi îngrijorează pe specialişti, se desprind din cel mai recent studiu ESPAD, prezentat de Agenţia Naţională Antidrog în 2016.

Studiul, care se desfăşoară la intervale de patru ani, a fost realizat pe un eşantion de 3.500 de elevi, selectaţi din 170 de şcoli, datele fiind colectate în perioada 11 - 29 mai 2015.

Potrivit cercetării, deşi consumul de tutun în rândul adolescenţilor s-a înscris pe o linie descendentă începând cu 2003, el se menţine peste media europeană de 45,6%. În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor decât în cel al fetelor.

Portretul fumătorului român

Potrivit unui studiu al Instututului Naţional de Statistică, cei mai aprigi fumători locuiesc la oraş, sunt bărbaţi, salariaţi (cheltuiesc mai mult de 150 de lei lunar pe gospodărie) cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani şi fac parte din gospodării cu puţine persoane, situate în Bucureşti sau în vestul ţării.
La polul opus, cei mai prudenţi fumători locuiesc în mediul rural, sunt pensionari sau agricultori (cheltuiesc mai puţin de 70 de lei lunar pe gospodărie), au vârsta de peste 65 de ani şi fac parte din gospodării cu multe persoane, situate în Moldova sau Oltenia.

Fumatul afectează nivelul celular

Conform unor noi cercetări asupra problemelor provocate de tutun, pe termen lung, fumatul are un puternic efect asupra ADN-ului.

Cercetătorii au analizat mai multe puncte de metilaţie a ADN-ului după ce au colectat probe de sânge de la aproximativ 16.000 de persoane din 16 grupuri de studiu. Unul dintre aceste grupuri este studiat de către cercetătorii de la Framingham Heart Study încă din 1971.

Cercetătorii au comparat metilaţia genomului la fumători activi, la foşti fumători dar şi la nefumători şi au făcut o serie de descoperiri. Punctele de metilaţie asociate cu fumatul sunt asociate cu peste 7.000 de gene, adică o treime din numărul cunoscut de gene umane.

Cei ce s-au lăsat de fumat au avut o reducere a nivelurilor de metilaţie a ADN-ului la un nivel comparabil cu cel al nefumătorilor la 5 ani după ce s-au lăsat de fumat. Cu toate acestea, unele urme rămân chiar şi mai bine de 30 de ani în ADN, după ce un individ se lasă de fumat. Mai mult, cele mai importante puncte de metilaţie apar în zonele asociate cu predispoziţia la boli cauzate de fumat, precum bolile cardiovasculare sau cancerul.

Amendamentele la Legea antifumat, respinse
 
Tot săptămâna aceasta, deputaţii din Comisia Juridică şi din cea de Sănătate au decis că fumatul rămâne în continuare interzis în spaţiile publice închise. Parlamentarii au respins toate amendamentele la Legea antifumat şi au trimis actul normativ la votul final în forma promovată de Guvern, cu mici modificări. Printre modificările respinse de deputaţi se numără redefinirea spaţiului închis, interzicerea fumatului în autovehicule în prezenţa copiilor sau a femeilor gravide ori amenajarea unor spaţiile speciale pentru fumat în unităţile spitaliceşti de psihiatrie. Motivul pentru care aceste amendamente au fost respinse a fost faptul că modificările au fost introduse pe legea care transpune în România Directiva Europeană 40/2014 privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor de tutun.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: