Vin refugiaţii! România se pregăteşte să primească prima tranşă din cota obligatorie. Cât de pregătit este Guvernul

Refugiaţii au ocolit până acum România Foto: Gettyimages

Guvernul a demarat procedurile pentru a prelua primii 300 de refugiaţi din cota impusă de Comisia Europeană. Imigranţii ar trebui să ajungă în taberele din România spre sfârşitul lunii noiembrie, iar autorităţile române par a fi pregătite de mică ciocnire a civilizaţiilor.

România se pregăteşte să primească primul val de refugiaţi din cota obligatorie de peste 6.000 de oameni atribuită de Comisia Europeană. „Săptămâna trecută deja au fost făcute primele demersuri de către autorităţile române pentru preluarea a 300 de refugiaţi care se află în centrul de primire din Italia“, a spus consilierul prezidenţial Leonard Orban pentru televiziunea Digi 24. Solcitarea a fost făcută vinerea trecută, iar răspunsul urmează să-l primim în următoarea lună. „Toată procedura durează cel puţin 30 de zile, apoi urmează să se mai facă şi alte verificări legate de securitate, abia apoi refugiaţii pot fi preluaţi efectiv“, a spus Leonard Orban pentru „Adevărul“.

Deşi s-a arătat dispusă să preia, pentru început, 300 de oameni, România ar putea fi totuşi refuzată chiar de către refugiaţi. „Să vedem câţi oameni vor fi dispuşi să vină la noi. Spre exemplu, Lituania, într-o încercare similară de a prelua refugiaţi, s-a întors cu avionul gol, iar Luxemburgul a fost, de asemenea, refuzat“, a adăugat Leonard Orban. Scenariul pare a fi unul plauzibil, în condiţiile în care cei mai mulţi refugiaţi au ca destinaţie Germania sau alte ţări din nordul Europei, unde există cele mai avantajoase sisteme de ajutor social. Totuşi, Germania şi restul statelor nordice nu pot primi cote infinite de refugiaţi, aşa că unii dintre cei prezenţi acum în taberele speciale din Italia şi Grecia vor fi constrânşi să accepte ca variante de viaţă şi ţări din estul Europei.

De refugiaţii care vor sosi în România se va ocupa Guvernul, care a creat o instituţie specială de coordonare: Coaliţia naţională pentru integrarea refugiaţilor. Ultima şedinţă a Coaliţiei a vut loc lunea trecută, când s-au discutat etapele prin care trebuie să treacă un refugiat care soseşte în România. „Un Cod Numeric Personal este un prim pas pe care refugiaţii trebuie să-l parcurgă pentru a putea fi integraţi ulterior. De asemenea, vor trebui aplicate modificări ale legislaţiei şi create mecanisme care să permită accesul refugiaţilor la învăţarea limbii române“, a anunţat Guvernul.

Lucrurile s-au mişcat repede. Ieri, ministerul Educaţiei a propus acordarea a 500 de burse de studiu pentru refugiaţi, dintre care 100 pentru medicină şi 400 pentru inginerie şi petrol-gaze. Bursele vor acoperi în întregime taxele de studiu, cazare şi trei mese pe zi, plus transport, asistenţă medicală şi o sumă lunară de bani pentru asigurarea strictului necesar. Înainte de începerea studiilor, refugiaţii vor urma cursuri de limba română timp de un an, cum fac toţi studenţii străini. Pe lângă accesul la educaţie, refugiaţii vor primi un card special de sănătate, pentru asistenţă medicală, dar şi acces la servicii bancare.

România ar putea înghiţi încă 20.000
Comisia Europeană pregăteşte un nou mecanism de relocare a refugiaţilor bazat pe procente obligatorii, nu pe cote, cum a fost până acum. Procentul revenit României ar urma să fie de 3,9% din numărul total de refugiaţi, ceea ce înseamnă că vom primi de patru ori mai mulţi imigranţi decât a stabilit iniţial UE. Conform Agenţiei europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex), în primele nouă luni din 2015 au intrat pe teritoriul UE 710.000 de refugiaţi. Dacă raportăm această cifră la procentul impus României (3,9%), ar însemna ca noi să primim exact 27.690 de imigranţi. De aici se mai scade numărul refugiaţilor care au intrat deja pe teritoriul UE ( deci prins în statistica Frontex), dar care nu au reuşit să obţină azil şi au fost întorşi în ţările-mamă. Procentul nu este însă unul foarte mare. Potrivit „Bild“, în Germania, ţara care a absorbit cei mai mulţi imigranţi, numărul cererilor de azil a fost mult mai mare decât al deportărilor. Până la sfârşitul lui septembrie, 193.500 de persoane au avut un motiv valabil să solicite azil, în timp ce doar 11.522 de persoane au fost deportate. Deci o rată foarte mică de respingere, de aproximativ 5,6%. Chiar dacă din cifra totală mai scădem procentul celor care „pică“ la triere, României oricum îi va reveni o cotă de peste 20.000 de refugiaţi, dacă va fi implementat mecanismul permanent de relocare.

Centrele de cazare sunt pregătite
Guvernul a stabilit că până pe 10 noiembrie, la nivelul unităţilor administraţiei locale, să se finalizeze inventarul tuturor spaţiilor de cazare care ar putea fi destinate primirii refugiaţilor. Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) este instituţia care gestionează situaţia străinilor ajunşi în România. În acest moment, IGI are în subordine şase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri de Azil: Timişoara, Şomcuta Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti. „Adevărul“ vă prezintă cât de pregătite sunt patru din cele şase centre cu o lună înainte să primească primul val de refugiaţi.

Şomcuta Mare: Aici exisă 100 de locuri de cazare din care sunt ocupate aproximativ 10 %. Reprezentanţii centrului spun, însă, că în caz de nevoie, locurile pot fi suplimentate până la 250, fără probleme. Centrul a fost inspectat în urmă cu câteva săptămâni de către prefectul Anton Rohian. În Maramureş sunt permanent în jur de 60-70 de refugiaţi ori solicitanţi de azil, care s-au adaptat foarte bine. De când s-a deschis centrul de la Şomcuta Mare, aici au mai ajuns refugiaţi din Irak, Guineea, Coasta de Fildeş, Congo sau Somalia.

Timişoara: Centrul pentru refugiaţi de la Timişoara este împărţit în două, dar ambele se află în aceeaşi incintă. Primul este realizat de Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite  (UNHCR) şi se numeşte Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă. Al doilea este al Inspectoratului General pentru Imigrări, ca şi restul de cinci din ţară.  Partea care depinde de UNHCR are o capacitate de 200 de persoane, iar centrul care aparţine de IGI are o capacitate de 50 de locuri.

Galaţi: Centrul din Galaţi funcţionează din 2004 şi se ocupă de azilanţii din şapte judeţe: Galaţi, Tulcea, Brăila, Constanţa, Bacău, Vrancea, Vaslui.  Instituţia se află în aceeaşi curte cu sediul Poliţiei de Frontieră şi are o capacitate de 250 de locuri, toate pregătite să asigure condiţiile necesare, adică atât cazarea, cât şi acoperirea necesarului de hrană. Potrivit directorului centrului, comisarul Dorin Geru, dacă va fi cazul capacitatea de cazare a centrului poate fi extinsă cu încă 30 de locuri. În prezent, în centru sunt doar 20 de azilanţi.

Rădăuţi: Centrul Regional dispune de o capacitate de 130 de locuri de cazare, care se poate suplimenta într-o primă etapă cu aproximativ 50 de locuri. În prezent, gradul de ocupare al acestuia este de aproximativ 11%, în centru fiind cazaţi 14 persoane, atât solicitanţi de azil, cât şi persoane care au obţinut o formă de protecţie în România. În centrul de la Rădăuţi predomină refugiaţii din nordul Africii.

Bilete de avion gratuite

Uniunea Europeană încearcă să-i convingă pe refugiaţi să aştepte în Grecia pentru a li se oferi zboruri plătite către ţările care oferă azil, în loc să îşi rişte viaţa înfruntând iernile dificile din Balcani, dezvăluie oficiali europeni, în timp ce Austria anunţă că va ridica o barieră la graniţa sa cu Slovenia. „Ideea este să convingem tatăl sirian că este mai bine să stea în Grecia cu familia sa până va fi relocat“, spune un oficial european, citat de Reuters. Zborurile gratuite către ţări sigure ar fi o bună opţiune, continuă el, menţionând o soluţie pentru dificultăţile pe care le întâmpină zeci de mii de imigranţi în Balcani. Aceasta este una dintre măsurile luate la mini-summitul de duminică de la Bruxelles şi, potrivit Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), trebuie aplicată fără întârziere pentru a salva vieţi. „Măsurile pe care le-am agreat trebuie aplicate imediat şi deplin. Am avut mai multe cazuri de hipotermie printre oamenii care au aşteptat în frig. Există riscul unor tragedii din cauza vremii“, afirmă Carlotta Sami, o purtătoare de cuvânt a UNHCR. Marea problemă a acestei măsuri este că încă nu se ştie de unde se vor găsi resursele financiare şi cum vor fi alocaţi banii. Totodată, măsura va fi îngreunată şi de rezistenţa multor ţări de a primi refugiaţi. La mini-summitul de la Bruxelles, premierul grec Alexis Tsipras a fost presat de UE să depună mai multe eforturi pentru gestionarea crizei imigranţilor. Conform acordului, Grecia urmează să deschidă centre de recepţie pentru imigranţii extracomunitari, în cooperare cu UNHCR, cu o capacitate de găzduire de 50.000 de persoane, până la sfârşitul anului. (Ion Gaidău)