USR va sesiza CCR în legătură cu proiectul de lege privind executarea pedepselor: „Textul propus are carenţe. Reprezintă o graţiere mascată”

Uniunea Salvaţi România va sesiza Curtea Constituţională cu privire la proiectul de modificare a Legii executării pedepselor, deoarece reprezintă „o graţiere mascată”.Camera Deputaţilor a adoptat marţi, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „împotrivă” şi 20 de abţineri, proiectul care prevede că deţinuţii încarceraţi în condiţii inumane beneficiază de şase zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenţie, faţă de cele trei propuse de Guvern.

"Prin modificarea Legii executării pedepselor, deţinuţii vor primi un beneficiu de şase zile care se vor considera executate la o perioadă de 30 de zile petrecute în condiţii de detenţie improprii. USR a susţinut varianta beneficiului de trei zile acordate la 30 de zile în condiţii improprii, deoarece perioada de şase zile este mult prea mare", a precizat USR, prin intermediul unui comunicat de presă, transmis Agerpres.

USR consideră că este "excesivă" creşterea beneficiului în zile considerate executate, de la 20% la 25% pentru munca remunerată, de la 25% la 33% pentru munca neremunerată şi de la 33% la 50% pentru munca pe timp de noapte.

În opinia USR, reglementarea actuală este suficientă. „Acest proiect de lege prevede posibilitatea de a cumpăra zile executate de pedeapsă, ceea ce este imoral şi periculos. De asemenea, se va crea o discriminare bazată pe avere: deţinuţii care au situaţie materială bună sau o familie care să îi susţină vor putea să renunţe mai uşor la salariul pentru munca prestată, faţă de un deţinut fără susţinere sau fără familie", a declarat deputatul USR Stelian Ion, membru al Comisiei juridice, citat în comunicat.

USR consideră că instituirea obligativităţii impuse autorităţilor din penitenciare de a acorda deţinuţilor unele recompense "fără a putea decide de la caz la caz, în funcţie de situaţia concretă, nu este justificată".

Potrivit surse citate, printre aceste recompense, sunt enumerate unele care nu pot fi acordate simultan, ci doar alternativ, "textul propus având carenţe", în opinia USR, din punctul de vedere al tehnicii legislative.

"Formula propusă de PSD este incorectă pentru că nu ţine cont de situaţia individuală a fiecărui deţinut, ceea ce va conduce la situaţii inechitabile, în care unii deţinuti care beneficiază de condiţii bune de detenţie se vor bucura de acelaşi beneficiu ca şi deţinuţii cazaţi în condiţii mult mai proaste. PSD urmăreşte doar noi modalităţi de a-şi scăpa membrii şi clientela politică de executarea pedepselor la care au fost condamnaţi pentru furtul sistematic din banii publici", a afirmat deputatul USR Silviu Dehelean, membru al Comisiei juridice.

USR consideră că actuala Putere "se foloseşte în cel mai pervers mod de situaţia disperată a unora dintre deţinuţii din închisorile româneşti", fără a avea niciun interes real pentru rezolvarea problemelor semnalate de CEDO.

Proiectul, adoptat de deputaţi

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „împotrivă” şi 20 de abţineri, proiectul care prevede că deţinuţii încarceraţi în condiţii inumane beneficiază de şase zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenţie, faţă de cele trei propuse de Guvern.

 Deputaţii din Comisia juridică au adoptat un amendament la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care elimină obligativitatea supravegherii vizuale a deţinuţilor în timpul efectuării convorbirilor telefonice, pe motiv că sistemul de comunicaţii din penitenciare va fi schimbat, permiţând amplasarea telefoanelor în celule, ceea ce va face impractică aplicarea legii în actuala formă, potrivit News.ro.

Un alt amendament adoptat de deputaţii jurişti prevede că persoanele care renunţă la remuneraţia pentru munca prestată în penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se oferă sporuri suplimentare pentru eliberare deţinuţilor care prestează muncă remunerată, neremunerată şi pe timp de noapte.

Faţă de legea în vigoare, deţinuţii care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, faţă de legea în vigoare), deţinuţii care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite faţă de legea în vigoare), iar deţinuţii care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopţi lucrate faţă de legea în vigoare).

Un amendament depus de deputatul UDMR Marton Arpad prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunţarea la remuneraţie. Astfel, în forma actuală a legii, un deţinut care desfăşoară muncă remunerată primeşte 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deţinutul renunţă la 40% din remuneraţie, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerată", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.

În termen de două luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate în funcţie de condiţiile de detenţie, iar în termen de patru luni de la publicare va trebui făcut istoricul fiecărui deţinut şi a condiţiilor în care a fost închis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsă.

Legea se aplică pentru persoanele întemniţate începând din 2012, de când a venit prima decizie-pilot a CEDO privind condiţiile din penitenciare.

Potrivit proiectului, se consideră condiţii necorespunzătoare: condiţii sanitare improprii în general, cum ar fi prezenţa gândacilor, şoarecilor, puricilor; lipsa dotărilor şi a produselor igienico-sanitare minime; calitatea proastă a hranei; lipsa apei calde curente; lipsa accesului la activităţi în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei: lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază precum şi a cerinţelor de igienă.

Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiţii necorespunzătoare de detenţie, prin hotărâri definitive ale instanţelor naţionale sau ale CEDO pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri şi a fost transferată sau mutată într-un spaţiu de detenţie având condiţii necorespunzătoare.

Camera Deputaţilor este for decizional în această speţă.