Un demers transpartinic, cu exces de zel: Parlamentul pedepseşte discriminarea pe motive de apartenenţă politică. Cum a ajuns USR, din iniţiator, contestatar

Forma proiectului care urmează să meargă la promulgare e aproape la fel cu ce a cerut Ministerul Justiţiei, când şef era Stelian Ion. Acum USR se opune FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Parlamentul a decis pedepsirea incitării la ură, violenţă sau discriminare inclusiv pe bază de apartenenţă politică, sancţiunea cea mai dură fiind închisoarea până la trei ani. USR, partidul care a ajuns să conteste proiectul acum, este cel care pus bazele prevederilor noii legi. Iniţiativa poate fi atacată la CCR în următoarele zile, în caz contrar fiind trimisă pentru promulgare la preşedintele României.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a decis schimbarea Codului Penal printr-o modificare adusă articolului 369 referitor la incitarea la ură sau discriminare. Mai precis, noul articol pedepseşte incitarea la „violenţă, ură sau discriminare” împotriva „unei persoane sau categorii de persoane” pe motiv că ar face parte dintr-o anumită categorie, fiind inclus drept criteriu inclusiv apartenenţa sau opinia politică, pe lângă cele referitoare la rasă, naţionalitate, etnie, limbă, gen, orientare sexuale, avere sau vârstă.  Singurele reacţii împotriva acestui proiect au venit din partea USR, formaţiune care până la votul de luni nu doar că a susţinut iniţiativa, dar ea a fost autoarea principalelor prevederi din articolul contestat acum.

Povestea iniţiativei

Timp de mai mulţi ani statul român nu a transpus o decizie-cadru a JAI (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE) din 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, adică pedepsirea incitării la ură, violenţă sau discriminare, deşi ar fi trebuit să facem acest lucru până în 2010. În decizia-cadru accentul era pus pe pedepsirea antisemitismului şi xenofobiei, cu închisoare până la maxim trei ani, dar nu interzicea aplicarea unor alte pedepse şi pentru alte forme de ură şi discriminare. Aşadar, nu era o recomandare, ci doar spunea că nu împiedică. „Prezenta decizie-cadru nu împiedică statele membre să adopte dispoziţii în legislaţia naţională prin care să extindă dispoziţiile articolului 1 alineatul (1) literele (c) şi (d) la infracţiuni împotriva unui grup de persoane definit prin referire la alte criterii decât rasa, culoarea, religia, descendenţa sau originea naţională sau etnică, cum ar fi statutul social sau convingerile politice”, arăta singura menţionare a discriminării pe considerente politice. 

În februarie 2021, când Executivul era condus de Florin Cîţu, iar Ministerul Justiţiei de Stelian Ion (USR), Guvernul trimite Parlamentului un proiect de lege cu un singur articol, care modifica articolul 369 din Codul Penal: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 6 la 3 ani sau cu amendă”.  

Solicitarea Ministerului Justiţiei

O lună mai târziu, Ministerul Justiţiei (condus de Stelian Ion) propune un amendament, însuşit de colega sa, Simona Spătaru, prin care ni se precizează că discriminarea poate fi „pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, pedeapsa fiind aceeaşi. Această formă a fost acceptată şi a fost adoptată de Senat cu voturile PNL, USR, UDMR şi PSD. Însă la Camera Deputaţilor, juriştii se răzgândesc şi decid revenirea la forma iniţială a Guvernului. Zis şi făcut. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, cu susţinerea aceloraşi partide. Însă Klaus Iohannis atacă proiectul de lege la CCR. Iar judecătorii CCR decid că iniţiativa este neconstituţională, actul normativ fiind lipsit de „claritate, precizie şi previzibilitate”, fiind încălcată Constituţia, Codul Penal, precum şi unele documente internaţionale.

Prin urmare, proiectul de lege ajunge din nou pe masa Parlamentului. Prima dată senatorii revin asupra formei sugerate în martie 2021 de Stelian Ion, cu toate că deja se contura o altă majoritate, adică PNL-PSD-UDMR, USR fiind plecat de la guvernare. Proiectul trece de Senat prin voturile celor patru formaţiuni. Şi aşa ajunge la Camera Deputaţilor, unde singura modificare suferită este la Comisia juridică, unde sunt scoase câteva cuvinte care ar fi putut afecta claritatea proiectului. Aşadar, în ultima formă a rămas inclusiv incitarea la ură, violenţă sau discriminare nu doar pentru criterii legate de rasă, etnie sau religie, ci inclusiv pe teme privind opinia sau apartenenţa politică.

De la tribuna Parlamentului, deputatul Mihai Badea (USR), fost preşedinte al Comisiei juridice, a anunţat că partidul său va ataca la CCR proiectul de lege, pentru că formaţiunea nu este de acord cu o lege care ar încălca dreptul la exprimare. În cazul în care nu e atacată la CCR, iniţiativa ajunge la şeful statului, care are 20 de zile la dispoziţie să o promulge.