SONDAJ INSCOP Cum o aşteaptă românii pe prima-doamnă

SONDAJ INSCOP Cum o aşteaptă românii pe prima-doamnă

Preşedintele Klaus Iohannis alături de Prima Doamnă FOTO Mediafax

TENDINŢE Barometrul INSCOP Research a măsurat gradul în care românii au scăpat de complexul Elena Ceauşescu şi sunt pregătiţi pentru oficializarea instituţiei primei-doamne

Ştiri pe aceeaşi temă

26,1% dintre români declară că au o părere foarte bună despre Carmen Iohannis, iar 41,9% o părere bună. Practic, 68% dintre respondenţi declară o părere pozitivă (bună şi foarte bună) despre prima doamnă. 24,3% au o părere neutră („nici bună, nici proastă”), 6,1% este procentul de nonrăspunsuri.

De remarcat că doar 1,6% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre prima doamnă (cifră statistic nerelevantă), deci o dezbatere publică despre instituţionalizarea acestui statut beneficiază de un public favorabil dnei Iohannis.

În privinţa asumării unui rol mai vizibil în societatea românească de către soţia preşedintelui, 57,3% dintre români cred că ar fi un lucru bun, iar 23,2% că nu ar fi un lucru bun (19,5% NS/NR).

În ceea ce priveşte percepţia publică a conţinutului acestei implicări sporite a primei doamne în viaţa socială, 52,5% dintre respondenţi cred că ar trebui să se ocupe de acte de caritate/ iniţiative culturale/ proiecte educaţionale (cifra se suprapune cumva pe procentul celor care văd un rol activ al primei doamne în viaţa publică). 22,1% consideră că nu ar trebui să facă nimic deosebit şi ar trebui să păstreze un pofil retras (procentul se suprapune pe segmentul care considera că o implicare sporită nu ar fi un lucru bun), iar 16,3% văd un rol pentru prima doamnă doar la ocazii protocolare, alături de preşedinte. Aceştia, plus cei care au ales varianta nu ştiu/ nu răspund (9,1%) reprezintă mai degrabă un segment care nu are o părere tranşantă în chestiunea discutată, ideea rolului strict protocolar al soţiei preşedintelui fiind una „de mijloc”, confortabilă.

Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop Research: „Datele ne arată că, la 25 de ani de la Revoluţie, românii au depăşit complexul Elena Ceauşescu – presupunând că el a existat vreodată dincolo de folclorul politologic – şi sunt pegătiţi să accepte un rol social mai pregnant şi oarecum instituţionalizat pentru Prima Doamnă. Desigur, premisele favorabile vin şi într-un context în care preşedintele, sau, am putea spune, cuplul prezidenţial se află încă aproape de momentul venirii la Cotroceni şi are încă un cec în alb din partea unei mari părţi a publicului. Rămâne însă ca prima doamnă să identifice tipul de implicare cerut de societatea românească şi să accepte să joace acest rol”.

Ce scrie Iohannis despre Prima Doamnă în cartea „Primul pas”

Editura Curtea Veche va lansa sâmbătă, 23 mai, de la ora 15.00, la târgul de carte Bookfest, volumul “Primul pas”, de Klaus Iohannis. Iată ce scrie acolo preşedintele despre instituţia Primei Doamne:

“Cred că este prima dată, după mulţi ani, când publicul pare să aibă aşteptări de la Prima Doamnă; acest lucru este, probabil, o consecinţă a deschiderii cu care am fost ales, dar i se datorează şi felului de a fi al soţiei mele. Nici evoluţia societăţii româneşti nu trebuie exclusă când discutăm despre acest subiect. Simpatia cu care este primită Carmen peste tot pe unde mergem ne încurajează şi ne bucură nespus pe amândoi. Nu cred că Prima Doamnă trebuie să fie o anexă a preşedintelui, nici nu cred că îl poate înlocui pe acesta. Soţia mea poate să mă susţină însă în toate demersurile mele, să contribuie la o mai bună receptare a ideilor pe care le îmbrăţişăm, să creeze o legătură mai strânsă cu anumite segmente ale societăţii şi, de ce nu, să se implice, de exemplu, în diverse campanii educaţionale sau în sprijinirea tinerelor talente.

Carmen are multe calităţi de persoană publică şi a luat parte împreună cu mine la evenimente protocolare, dar ea continuă să predea limba şi literatura engleză la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu. A venit, însă, adeseori la Bucureşti. Când au avut loc evenimente la care a putut să participe, a venit şi a stat în Capitală, dar nu s-a mutat permanent. Predă în continuare, munca ei îi aduce multă bucurie. Este adevărat că după vacanţa intersemestrială şi-a redus norma la jumătate, ca să poată jongla mai uşor cu noile cerinţe, însă nu va renunţa la predat. Nu s-a pus niciodată această problemă şi niciunul dintre noi nu a fost de părere că trebuie să se despartă cu totul de şcoală. Nu vedem utilitatea unei astfel de decizii. Pe ea o pasionează ceea ce face şi vrea să rămână conectată cu munca de la catedră. Singurele aspecte mai solicitante sunt drumurile, de la Sibiu la Bucureşti şi înapoi. Nu ni se pare însă că posibilitatea de a preda la un liceu din Bucureşti este o variantă care poate fi luată în calcul”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: