Radiografia conflictelor din interiorul coaliţiei de guvernare

Coaliţia de guvernare e măcinată de conflicte între miniştri ai USR-PLUS şi lideri PNL, iar în unele cazuri, între actuali şi foşti miniştri, inclusiv din aceeaşi formaţiune politică.

La mai puţin de o lună de la formarea coaliţiei de guvernare, relaţiile între miniştrii şi liderii formaţiunilor care fac parte din aceasta arată o situaţie tensionată, marcată prin prezenţa mai multor dispute publice. Situaţia cea mai mediatizată din ultimele zile este cea referitoare la ordonanţa de urgenţă care prevede că administraţiile locale trebuie să înfiinţeze şi să doteze centrele de vaccinare anti-COVID-19, însă documentul nu menţionează şi sursa de bani. Vârf de lance în disputa cu Ministerul Sănătăţii, condus de Vlad Voiculescu, e primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc (PNL), care deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România.

Emil Boc a subliniat, luni dimineaţă, într-o intervenţie la RFI, efectul concret al ordonanţei asupra municipiilor: „Revolta primarilor, şi nemulţumirea majoră, a fost aceea, şi este în continuare, legată de faptul că prin proiectul de OUG, care produce efecte juridice, în baza cărora se pot face licitaţii, se pot întreprinde acţiuni administrative concrete, nu poveştile sau discuţiile dintre persoane fizice. Acea OUG redactată de Ministerul Sănătăţii spune că toată dotarea centrelor de vaccinare, toată plata care vizează personalul care operaţionalizează centrele de vaccinare cad în sarcina administraţiei publice locale. E vorba de milioane de euro, în cazul fiecărei primării mari de municipiu, de la trei la cinci milioane de euro sunt costurile doar legate de plata personalului, ca să nu mai vorbim de costurile legate de achiziţionarea frigiderelor, a paturilor, a kiturilor de vaccinare şi a altor lucruri, care iarăşi se ridică la nişte cheltuieli destul de ridicate”. De asemenea, a precizat că explicaţiile ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, nu îi ajută cu nimic pe primari. 

Anterior, Vlad Voiculescu punctase faptul că banii necesari centrelor de funcţionare sunt la Ministerul Dezvoltării, ceea ce liderul AMR a considerat că este o eroare de interpretare, din moment ce nicăieri în textul ordonanţei nu este precizat acest aspect.

Greaua moştenire de la Sănătate

La rândul său, Vlad Voiculescu a continuat să se declare nemulţumit de situaţia găsită la Ministerul Sănătăţii, în special situaţia din Direcţiile de Sănătate Publice judeţene. „Nu sunt mulţumit nici de DSP-uri, nici de felul în care arată Ministerul Sănătăţii în momentul acesta. Sunt foarte multe de făcut, înainte să îmi dau cu părerea despre ce se întâmplă la Giurgiu sau la Bihor, sau în altă parte, şi am numit absolut aleatoriu aceste două judeţe”, declara Vlad Voiculescu zilele trecute. Surse politice liberale din Ardeal au afirmat pentru „Adevărul” că e cel puţin ruşinos să menţionezi Bihorul în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei, din moment ce acolo a existat o mobilizare exemplară în pandemie, de la achiziţii făcute direct, fără ajutorul Guvernul Orban, până la modul de funcţionare a instituţiilor.

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, l-a luat la ţintă pe predecesorul său, Marcel Boloş, pentru o parte din angajaţii din minister şi nu doar. „Este un minister unde oamenii câştigă mai mult ca să facă performanţă, dar efectul pervers este şi că şi-au atras într-adevăr oamenii cu pile pentru că se câştiga mai mult. Şi atunci, rezervaţia de performanţă care trebuia să fie MFE-ul atunci când a fost creat nu mai este chiar rezervaţie, vă spun sincer”, a declarat Ghinea într-un interviu pentru Digi24. Boloş i-a răspuns lui Ghinea că în mandatul său de ministru a fost atent la toate angajările din instituţie şi toate au fost transparente, el supervizând procesul de selecţie.

De asemenea, ministrul Fondurilor Europene s-a arătat nemulţumit de faptul că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu respectă cel puţin două praguri, 37% pentru tranziţia verde şi 20% pentru digitalizare.