Primarul din oraşul Stalin şi Jdanoviţa lui

Am auzit în aceste triste zile marcate de o tragedie de proporţii petrecută într-un club în care lumea, în special tinerii, se adunase spre a lua parte la un concert că, speriaţi de ceea ce i s-a întâmplat guvernului Ponta şi de revolta anti-sistem din stradă, politicienii României ar fi devenit ceva mai decenţi. Mai puţin aroganţi, mai puţin siguri de funcţiile lor, de viitorul lor, de omniscienţa lui, de atotputernicia lor.

De fapt, Vorbe, vorbe, vorbe rostite la şuetele televizate de seară de analişti care nu văd ce se întâmplă mai departe de Piaţa Universităţii şi de Piaţa Victoriei, de Palatul Victoria şi de Palatul Cotroceni. Ce se întâmplă în ceea ce Zaharia Stancu numea odinioară cum nu se poate mai inspirat „ţara de dincolo de Chitila”.

De undeva din această ţară de dincolo de Chitila, din Braşovul unde ar trebui să înceapă peste o săptămână Festivalul de Dramaturgie Contemporană, una dintre cele mai vechi şi mai respectate manifestări de cultură teatrală din România, ne vin veşti care ne arată că nu e defel aşa. Şi că un primar abuziv, bănuit a avea multe vini de natură penală, căruia niciodată nu i-a plăcut teatrul, cu atât mai puţin omul care conduce de ani buni Teatrul „Sică Alexandrescu”, regizorul Claudiu Goga, făcând în acest sens tumbe peste tumbe care mai de care mai ilegale spre a-l îndepărta din funcţie- l-am numit pe ex-pedelistul şi noul penelist Gheorghe Scripcaru- crede că trăieşte pe mai departe în vremurile în care oraşul se numea Stalin. Şi se comportă ca atare.

Drept urmare şi-a pus şi mandatat culturnica din dotare, amestec incert şi pernicios de Jdanov şi Leonte Răutu, reinventaţi şi unificaţi după o operaţie de sex, de Constanţa Crăciun şi Ofelia Manole, o anume tovarăşă ce răspunde la numele de Cecilia Doiciu, să saboteze Festivalul. Asta după ce mai înainte sabotase activitatea curentă a Teatrului. Aducându-i la exasperare şi la demisie nu doar pe directorul Claudiu Goga, ci şi ceilalţi componenţi ai staffului. Adică pe directorul economic Mariana Hudişteanu şi pe secretarul literar Oana Borş. Care nu este un simplu secretar literar, ci un manager cultural de excepţie, verificat şi confirmat ca atare în nenumăratele ediţii ale Festivalului Naţional de Teatru în organizarea cărora a avut un rol cheie, în câteva ediţii ale Festivalului de Dramaturgie Românească de la Timişoara şi în recent încheiatului Teen –Fest  al Teatrului „Excelsior”. Cu nonşalanţa de extracţie comunistoidă cu care foştii nomenclaturişti spuneau că „nimeni nu e de neînlocuit”, călcând în picioare competenţele. Aceasta pentru simplul motiv că în viaţa lor nu au ştiut sensul acestui cuvânt. Duetul comico-fantezist Scripcaru-Doiciu a ordonat purtătorului de cuvânt al Primăriei în care încă îşi mai fac de cap să declame papagaliceşte şi iresponsabil că la Teatrul din Braşov nu ar fi de fapt nici o problemă, cum nu era nici o problemă nici la Clubul Colectiv în viziunea criminalului primar Popescu- Piedone, că se va numi urgent un interimar şi că Festivalul va avea loc.

Aceasta în pofida faptului că cei doi nacealnici fără minte, doar cu carnet de partid, plus consilierii locali au avut grijă să amputeze cu vreo 25% bugetul Festivalului, că jdanoviţa Cici Doiciu vrea să impună un preţ al biletelor care să nu depăşească preţul spectacolelor curente ale Teatrului, făcându-se a uita că un festival presupune costuri suplimentare de deplasare, cazare şi drepturi de autor. O „veninoasă dobitocie”, vorba lui G. Călinescu.

Amnezia tovarăşei Doiciu nu e defel întâmplătoare şi nici nouă nu e. Dorinţa ei ca şi a Scripcarului penal de a face rău Teatrului „Sică Alexandrescu”, impunând în fruntea acestuia un director agreat politic şi ascultător, au avut antecedente. Cel mai recent fiind felul defectuos în care grotesca şi diletanta echipă  Scripcaru - Doiciu, aceasta din urmă om bun la toate, şi mai ales la făcut rele şi prostii, director al Direcţiei Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente, fost director interimar al Filarmonicii, actual director interimar al Operei şi responsabil al relaţiei dintre Primărie şi Teatru, au organizat în vară concursul în vederea ocupării funcţiei de manager al Teatrului „Sică Alexandrescu”. Nu m-ar mira deloc ca tovărăşica Cicica Doiciu, rămasă şi ea, precum şeful ei, primarul Scripcaru, la mentalitatea de activist din vremea în care Braşovul se numea  Oraşul Stalin, să îşi mai exercite o dată veleităţile de cumulard şi să preia şi interimatul conducerii Teatrului.

Putem spune oare atunci că se schimbă politicienii, băgătorii de seamă şi ajutoarele lor? Că au dobândit un plus de bun simţ? Că oamenii PNL-ul ar fi mai buni decât cei ai PSD-lui, aşa cum tot încearcă să ne convingă mai pe faţă, mai pe ocolite venerabilul turnător la Securitate Mircea Ionescu-Quintus, Alinuţa Gorghiu, un fel de nouă Poliana Cristescu, şi Vasile Blaga, fost director comunist şi co-şef de partid în democraţie? Nici vorbă.

Avem de-a face doar cu nişte păcălici, cu nişte impostori, cu nişte profesionişti ai abuzului ce trebuie de urgenţă evacuaţi din viaţa publică. A Braşovului ori a ţării. După caz.