Acum  suntem într-o  cheie dramatică. Riscăm să funcţionăm cu un guvern cu  penali, ruşine de care nu ne spală nici Dunărea, nici Sena nici toate fluviile Europei. Nu vorbim de competenţa viitorilor miniştri, în situaţia în care obedienţa bate competenţa. Vorbim de lucruri mult mai grave.

Să argumentăm încă odată. Prezumţia de nevinovăţie se aplică „ad litteram” cetăţenilor de rând. Nu şi demnitarilor, persoanelor cu funcţii în conducerea statului. Când ai resposabilitati mari, când ai pe mână miliarde de lei din banii bugetului, nu poţi să funcţionezi având în spate măcar bănuiala că eşti hoţ. Că ai furat din banii statului. Ori, dacă eşti într-o anchetă penală, asta înseamnă. Bănuiala că ai încălcat legea penală. Suficient să te descalifice de la accederea într-o funcţie înaltă. Nu mai vorbim într-o funcţie de ministru. Aşa se întâmplă în toată lumea civilizată, aşa trebuie să se întâmple şi la noi.

Până şi Paul Stănescu, vicepremier şi ministru al Dezvoltării, a declarat că dacă va fi pus sub urmărire penală va demisiona. Judecă în termenii de mai sus.

Radu Ştefan Oprea, propus ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Dăncilă, a fost trimis în judecată într-un dosar de evaziune fiscală. Faptul că judecătorii au trimis dosarul la procuratură pentru remedierea unor neregularităţi, nu este relevant. Ministrul propus este încă sub anchetă penală.

Rovana  Plumb, propus ministru pentru fonduri europene. Parlamentul a salvat-o de la ancheta penală în cazul Belina, caz în care CCR s-a pronunţat că poate fi anchetat de către DNA. Protecţia acordată de parlament dnei Plumb e nerelevantă în situaţia de faţă. Dna Plumb a demisionat data trecută din exact acelaşi motiv, iar acum revine în guvern. Cum poate dialoga, colabora, cu foruri europene, când  Comisia Europeană a avertizat România să nu folosească penali în instituţii ale statului?

Viorel Ilie (ALDE) – ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, acuzat de DNA de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. A fost salvat de colegii parlamentari, iarăşi irelevant pentru numirea în funcţia de ministru.

Sorina Pintea, propusă la ministerul Sănătăţii.  Fiul Sorinei Pintea, Ionuţ, a fost condamnat în 2012, când mama lui era managerul Spitalului TBC din Baia Mare, la şase ani de închisoare pentru trafic de droguri. Sigur, nu mama este vinovată. Dar cu un caz atât de grav la o ruda de gradul I, nu cred că se califică pentru funcţia de ministru. Dacă în propria familie n-a ştiut să facă educaţie unui copil, cum să „educe” un sistem imens, care funcţionează atât de prost?

Tudorel Toader- Justiţie. Nu este penal, doar impostor. Pentru că  fiul său  a ocupat o funcţie didactică  la Universitatea la care tatăl era Rector. Chiar suspendat temporar. Mai grav, a condus lucrarea de doctorat a dlui Codruţ Olaru, sef-adjunct la CSM, despre care presa a demonstrat că e plagiată 100%. Tudorel Toader a semnat o declaraţie pe proprie răspundere, alături de autorul tezei,  că lucrarea nu este plagiată. Este doar o chestiune de timp până când instituţiile statului vor constata plagiatul oficial. Presupunerea că este impostor, rămâne.

Nu mai înşir şi alţi miniştri, în situaţii mai mult sau mai puţin asemănătoare. Codrin Ştefănescu spune că PSD procedează aşa la propunerile de miniştri, pentru „că poate”.  Cum România nu este prizoniera PSD trebuie să i se demonstreze că nu poate orice.

Ce poate face preşedintele Iohannis?

ARTICOLUL 104  Constituţia României
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.

(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

La prima vedere preşedintele nu poate bloca un guvern cu mulţi penali, care a obţinut votul parlamentului. Totuşi, există alte prerogative ale preşedintelui care-l îndreptăţesc să nu accepte guvernul la depunerea jurământului, şi să nu semneze decretul de  numire a miniştrilor penali.

ARTICOLUL 80
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Preşedintele reprezintă statul român în relaţiile sale externe. Şi ce va spune la întâlnirile cu omologii săi din UE şi NATO când va fi întrebat de ce România are un guvern cu penali?

Preşedintele veghează la bună funcţionare a autorităţilor publice. Poate funcţiona bine un guvern cu miniştri şantajabili? Dar urmăriţi penal, chemaţi la DNA să dea cu subsemnatul? Ce imagine va avea o instituţie cheie, guvernul, în ochii românilor şi a partenerilor noştri euro-atlantici?

ARTICOLUL 87
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Preşedintele este parte a puterii executive, pe care o şi prezidează când doreşte. Cum poate participa şi prezida un guvern cu penali?

Vorbim de persoane numite, nu alese. Dacă nici în acest caz nu avem grijă de imaginea puterii, în ochii românilor şi a străinilor, atunci când?

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

  O foarte bună întrebare adresată populaţiei într-un referendum ar fi: sunteţi de acord ca în guvernul Românie să existe penali?

ARTICOLUL 92
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Cum să aibă acces la probleme de securitate naţională, penali aflaţi în guvern? Ce garanţii există că aceste secrete nu vor fi folosite în scopuri care să dăuneze securităţii României?

Sunt multe alte argumente şi motive pentru care în guvern nu putem avea miniştri penali. De ar fi să enumerăm câteva:

  • Relaţiile externe al României, cu UE, America şi NATO
  •  Fondurilor europene ar putea să nu mai fie acordate României
  • România poate pierde preşedinţia UE în 2019
  • UE poate activa  împotriva României art. 7 din tratatul de aderare
  • America poate reveni asupra rolului acordat României în cadrul NATO
  • Relaţiile economice externe ale României pot fi prejudiciate
  • Investitorii nu vor mai învesti într-o ţară condusă de penali. Nu acceptă o astfel de situaţie
  • Prezenţa României în UE poate ajunge sub semnul întrebării

În concluzie

Preşedintele Iohannis ar trebui să avertizeze public coaliţia de guvernare că nu va semna decretele de numire a miniştrilor penali, iar aceasta să facă bine să vină cu alte propuneri, până săptămâna viitoare. Are această obligaţie pentru încrederea şi voturilor pe care românii i le-au acordat.