Premierul Orban nu pricepe democraţia, statul de drept, separaţia puterilor în stat. Crede că pandemia suspendă Constituţia

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

CCR nu spune să nu fie aplicate restricţii ale libertăţilor şi drepturilor fundamentale, cerute de controlul pandemiei. Spune că doar parlamentul poate să ia astfel de decizii. Nu guvernul, nu ministere, nu CNSU. Orban n-a auzit de Art. 53 din Constituţie. Mai grav, Orban îndeamnă populaţia să nu respecte decizii ale CCR.

Încă un motiv de adăugat la moţiunea de cenzură, şi la renunţarea preşedintelui Iohannis de a-l nominaliza ca premier în continuare. Dacă nu respectăm decizii importante ale statului de drept, nu mai avem stat de drept.

La instalarea stării de alertă s-a întâmplat la fel

Înaintea instalării de alertă, CNSU a decis restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Ilegale, bineînţeles. Ele nu s-au aplicat, până la legea dată de Parlament, în două zile.

Să repeţi acum aceeaşi greşeală, înseamnă că puterea ţi-a luat minţile. Premierul Orban se consideră singurul conducător al statului român, eventual împreună cu preşedintele Iohannis. Dar cum rămâne cu separaţia puterilor în stat,  „checks and balances”, principii fundamentale ale statului de drept? Guvernul Orban nu le ştie şi nu le înţelege.

Democraţia nu se respectă în funcţie de cât de bună sau rea este o putere a statului. Se respectă, pur şi simplu. La fel şi deciziile CCR. Când se va schimba, prin lege, componenţa CCR şi modul ei de funcţionare, vom vedea dacă va fi mai bine. Dar până atunci nu avem altă posibilitate decât să-i respectăm deciziile.

Parlamentul a colaborat la combaterea efectelor pandemiei

Să ne amintim că a instalat guvernul Orban aproape în absenţa parlamentarilor PNL, aflaţi în izolare din motive de epidemie. Apoi a dat, la solicitarea guvernului, legea privind instalarea stării de alertă în două zile, record de rapiditate. Nu a fost nici „sinistru”, nici „jalnic”. Nu există niciun motiv să credem că la prelungirea stării de alertă n-ar fi colaborat cu guvernul în deciderea unor restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Dar nu, premierul Orban a uitat de la mână până la gură, şi se vede pus în situaţia să ceară populaţiei să nu respecte deciziile CCR. În orice ţară civilizată asemenea cerinţă ducea urgent la demiterea premierului care a făcut această afirmaţie.

Nici preşedintele Iohannis nu reacţionează. Deşi a respectat decizia CCR legată de demiterea dnei Kovesi. La instalarea stării de alertă a declarat că guvernul a procedat corect. Corect, deşi în dispreţul art 53 din Constituţie. Mai multă minte au avut Tătaru si Arafat, care au pus imediat în aplicare decizia CCR.

Puterea precedentului

Dacă acceptăm că este normal ce s-a întâmplat, adică restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale de către  instituţii, altele decât parlamentul, ne putem trezi cu surprize mari. Un viitor guvern de tip „Dragnea”, condus de o alta „Dăncilă”, sub pretextul unei pretinse tentative de lovitură de stat, va gaza iar populaţia ca în 10 august. Sau va închide instituţii de presă. Sau va închide internetul, inclusiv reţelele sociale. Atunci ce mai putem spune, dacă am admis odată încălcarea Constituţiei?

Nu ne putem juca cu respectarea Constituţiei, chiar în condiţii de pandemie. Constituţia este baza democraţiei, a statului de drept. Cum multe instituţii au tentaţia de a o lua prin bălării, alături de spiritul şi litera Constituţiei, este nevoie şi de un jandarm care să vegheze la respectarea ei. Acest jandarm este CCR. Că mai dă şi CCR în bară, făcând jocurile politice ale unui partid sau altul, poate fi adevărat. Dar îndreptarea situaţiei poate fi făcută doar prin lege, nu prin nerespectarea deciziilor ei. Altfel, dispare statul de drept. Şi cu toată prestaţia CCR, criticabilă uneori, Dragnea este la închisoare, PSD şi aliaţii săi au pierdut alegerile europarlamentare şi prezidenţiale. Pentru că vine un moment în care alegătorii, prin vot, îndreaptă lucrurile.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite