Nu există un răspuns clar la aceste întrebări, fiindcă două dintre partidele coaliţiei tricolore sunt preocupate mai mult de propriile congrese decât de conturarea unei majorităţi. Pot fi detectate, totuşi, câteva opţiuni ale actorilor relevanţi.

În PNL, tabăra Iohannis-Cîţu mizează pe alegerea premierului în fruntea partidului şi pe folosirea unei asemenea autorităţi dobândite intern în negocierea cu celelalte formaţiuni parlamentare. Depunerea unei contestaţii la CCR cu privire la moţiunea de cenzură e o şicană, nu o soluţie: ea e susţinută de PSD, fiindcă principalul partid din opoziţie nu vrea să piardă acest statut, devenind votantul unei moţiuni depuse de alţii. Pe de altă parte, numirea miniştrilor interimari este valabilă doar 45 de zile, ceea ce înseamnă că, după congresul PNL, indiferent de rezultat, timpul rămas pentru negocieri referitoare la guvern va fi scurt.

Tabăra Orban se distanţează tot mai mult de preşedinte şi de premier. Şeful în funcţie al PNL a declarat că partidul nu-i datorează nimic lui Klaus Iohannis: electoral vorbind, e adevărat, căci şeful statului a fost ales de două ori cu sprijinul PNL, în timp ce partidul a pierdut cele două scrutine parlamentare ţinute în vremea mandatelor lui Iohannis. Despre Cîţu, Orban a afirmat că nu mai e în stare să negocieze un guvern. În schimb, el însuşi ar putea reînvia majoritatea în 48 de ore. Va fi acesta un argument care să-i determine pe delegaţii PNL la congres să-l confirme în funcţie pe Ludovic Orban, adică să voteze împotriva lui Iohannis?

USRPLUS e şi ea preocupată de alegerea liderului, ca şi a biroului naţional unificat. Plecat din Palatul Victoria, Dan Barna va căuta să convingă membrii de partid că poate garanta guvernarea: sloganul său intern o leagă de 2024, nu de prezent, aşa că fiecare e liber să înţeleagă ce vrea din proiectul fostului vice-premier. Contracandidatul său, Dacian Cioloş, a anunţat că pleacă din fruntea grupului Renew Europe din PE, dacă e ales liderul USRPLUS şi a avansat drept soluţie a crizei de guvern numirea unui premier USRPLUS. Toată lumea a înţeles despre cine e vorba. Inclusiv Iohannis. Care i-a delegat lui Cîţu sarcina unui surâs dispreţuitor.

Evoluţiile din PNL şi USRPLUS îi dau puţine şanse actualului premier să rămână în fruntea unui guvern care să aibă alcătuirea stabilită în decembrie 2020. Soluţia prezidenţială ar putea funcţiona doar cu ajutorul PSD. Dar mai este Klaus Iohannis dispus să dea acestui partid şansa de a controla din nou majoritatea?