Opoziţia şi Puterea fac primii paşi pentru reforma administrativă: Buzăul înghite comuna Ţinteşti

Primarul PSD-ist Constantin Toma (stânga) e sprijinut inclusiv de Emil Boc (PNL) şi Guvernul Cîţu în demersul său. FOTO Facebook Constantin Roma

Oraşul Buzău, condus de primarul Constantin Toma (PSD), este prima localitate care încearcă unirea cu o comună alăturată, demers sprijinit de toţi primarii de municipii, dar şi de Guvernul Cîţu.

Buzăul este municipiul reşedinţă de judeţ din România care sparge gheaţa şi face primii paşi în ceea ce priveşte reforma administrativ-teritorială, urmând să se unească cu comuna Ţinteşti, aflată la doar câţiva kilometri. În acest sens, prima etapa a fost bifată miercuri, când Consiliul Local Buzău şi cel al Ţinteştiului au votat proiecte de hotărâre privind unificarea, pentru a putea declanşa procedura de organizare a referendumurilor locale pe 26 septembrie. Pentru ca referendumul să fie validat, la vot trebuie să se prezinte 30% plus unul din cetăţenii Buzăului şi din Ţinteşti, iar minimum 50% plus unul dintre cei prezenţi trebuie să se pronunţe în privinţa comasării celor două localităţi. Până aici, tot demersul ţine de autorităţile locale, însă este necesar şi sprijinul Guvernului şi al Parlamentului. Iar acest sprijin există şi este transpartinic, fiind înţelese atât formaţiunile politice, cât şi instituţii ca Guvernul şi Parlamentul.

Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a votat, luni, în unanimitate, o rezoluţie prin care solicită Guvernului şi tuturor partidelor politice, adoptarea unui proiect de lege în Parlament prin care să încurajeze procesul privind unificarea voluntară a comunelor limitrofe cu municipiile reşedinţă de judeţ, prin facilităţi oferite unităţilor administrativ teritoriale (UAT) mici. „Până când se finalizează reforma administrativă a ţării nu putem rămâne pe loc. Acest proiect de rezoluţie propune ca în cazul reunificării voluntare a unei UAT cu municipiul resedinţă de judeţ, în vederea realizării zonei metropolitane, să se acorde anumite facilităţi administrative”, a precizat preşedintele AMR, Emil Boc, unul dintre marii susţinători ai premierului Florin Cîţu în cursa pentru şefia PNL. La rândul său, premierul, deşi nu este un susţinător prea mare al promovării reformei administrativ-teritoriale, este de acord dacă demersul este unul voluntar şi duce la atragerea de fonduri europene.

Motivele comasării

„Adevărul” a stat de vorbă cu politicianul care a stat în spatele primului demers de comasare a unui municipiu cu o comună, adică primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), edil care a fost ales cu 80% la ultimele alegeri. În primul rând, Toma a explicat de ce insistă Buzăul pentru unificarea cu Ţinteştiul.

„Buzăul nu mai are posibilitatea de dezvoltare din lipsă de teren. Aşa că ţinem pe loc proiecte de investiţii majore. Sunt 3.000 de hectare care ar putea fi folosite după unificare. Autostrada trece exact pe la jumătatea distanţei dintre cele două localităţi de acum. Vrem dezvoltarea Buzăului: vom face un spital municipal, vrem să transformăm aeroportul militar în unul civil. Iar comuna care e de acord are numeroase facilităţi: îngheţăm câţiva ani taxele şi impozitele, probabil patru sau cinci ani, consolidăm grădiniţele şi şcolile, ne ocupăm de utilităţi. Primarul din comună devine viceprimar al noii unităţi administrative”, a precizat pentru „Adevărul” Constantin Toma, care deţine şi funcţia de preşedinte executiv al AMR. De altfel, prin proiectul de unificare e punctat faptul că în maximum doi ani de la comasarea celor două localităţi, zona Ţinteşti va avea gaze naturale, iar transportul în comun va fi asigurat, cu tot cu facilităţi, de Transbus (societatea comercială a Buzăului).

Primarul Buzăului a explicat procedura legală pentru a duce până la capăt comasarea. „Noi, după ce avem rezultatul  referendumului, vom merge la Ministerul Dezvoltării, instituţia care se va ocupa de proiectul de lege prin care să se ia act în Parlament de unificare. Noi nu avem drept de iniţiativă legislativă, dar Ministerul Dezvoltării va fi cel care va propune întregului Guvern proiectul de lege. Mă aştept ca toţi să fie de acord, pentru votul din AMR a fost în unanimitate, premierul a spus că e de acord, la fel şi domnul Cseke Attila (n.r. – ministrul Dezvoltării)”, a conchis Constantin Toma.

Reforma profundă, frânată de partidele mari

În timp ce reforma administrativ-teritorială este văzută cu ochi buni de primari ca Emil Boc şi Constantin Toma, Guvernul şi marile partide nu vor să înceapă dezbaterile pentru un demers care ar ajuta oprirea risipei financiare, vizibilă în localităţile mici. Însuşi premierul a subliniat că 1.250 de UAT-uri, adică aproximativ 41% din numărul total, au cheltuieli mai mari decât veniturile totale. Conform unei analize a „Adevărul”, 89 de UAT-uri au sub 1.000 de locuitori. De exemplu, localitatea Bătrîna din Hunedoara are 127 de locuitori, iar aceasta are primar, viceprimar şi consilieri locali, persoane care reprezintă 10% din populaţia totală. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, le-a transmis celor din AMR că, potrivit unei simulări a instituţiei sale, doar 39 de localităţi din România reuşesc să-şi acopere cheltuielile exclusiv din taxe şi impozite, fără alt sprijin de la Guvern. 

La rândul său, preşedintele executiv al AMR a recunoscut şi el dimensiunea problemei privind stabilitatea financiară a comunelor. „Sunt sute de UAT-uri care stau cu mâna întinsă. Acestea au primari, viceprimari, angajaţi în Primărie, post de poliţie, dar nu au bani. E nevoie de reforma administrativ-teritorială. Noi, la AMR, chiar în prima şedinţă de anul acesta am făcut o scrisoare privind necesitatea reformei administrative”, a subliniat Constantin Toma.