Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova: „Nu mă întrebaţi la ce nivel s-a vorbit despre unirea cu România”

Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova: „Nu mă întrebaţi la ce nivel s-a vorbit despre unirea cu România”

Mircea Snegur susţine că, în timpul mandatului său, nu s-a vorbit oficial despre unirea dintre România şi Republica Moldova

Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova după proclamarea independenţei de URSS, a povestit, pentru „Adevărul”, culisele discuţiilor despre unirea dintre cele două ţări. Recent, Monica Macovei, candidat la preşedinţie, a afirmat că Snegur a venit, în 1991, la Bucureşti pentru a-i propune lui Ion Iliescu unirea, însă Iliescu l-a refuzat.

Ideea unirii dintre România şi Republica Moldova a aprins scenele politice din ambele ţări la sfârşitul anului trecut, când preşedintele Traian Băsescu a declarat că acesta ar trebui să fie noul obiectiv de ţară al guvernanţilor de la Bucureşti, după intrarea în NATO şi UE. 
 
Recent, candidatul independent la preşedinţie Monica Macovei a declarat, la Adevărul Live, că sprijină unirea dintre cele două ţări, însă numai atunci când ea va fi dorită atât de cetăţenii din România, cât şi cei din Republica Moldova. Europarlamentarul român şi fostul preşedinte al Comisiei pentru Cooperare UE-Republica Moldova a povestit şi cum, în 1991, preşedintele moldovean Mircea Snegur a venit la Bucureşti pentru a oficializa unirea dintre cele două ţări însă, după ce l-a ţinut patru ore pe aeroport, preşedintele Ion Iliescu l-a refuzat. 
 
Această informaţie nu este deloc una nouă. De-a lungul timpului, s-a vorbit în repetate rânduri despre faptul că preşedintele Republicii Moldova i-a propus unirea omologului său român, însă Iliescu a refuzat. Una dintre cele mai ferme voci în acest sens a fost Aurel Preda, fost ambasador al României la Chişinău şi cel care a redactat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova de URSS. 
 
Iliescu neagă însă situaţia şi spune că „august 1991 nu avea cum fi momentul unificării României cu Republica Moldova. Din foarte multe motive. De natură internă şi externă. Dar mai ales externă.“ 
 
În decembrie 2013, Mircea Snegur îşi exprima lipsa de încredere faţă de o eventuală unire dintre cele două ţări, însă recunoştea că, de-a lungul timpului, la Chişinău s-a vorbit despre asta. 
 
„Eu cunosc foarte bine şi pe parcursul anilor am cunoscut foarte bine starea de spirit în societatea din Republica Moldova, ţinând cont de faptul că, după 1940, o generaţie întreagă s-a educat în cu totul alte condiţii. Problema unirii cu România, la nivel oficial, nu s-a discutat. Nu încercaţi să mă întrebaţi la ce nivel s-a discutat, pentru că, deci...sigur că oamenii discută, la noi sunt partide politice care au ca temă principală unirea cu România şi e firesc pentru că - repet - suntem locuitori în acelaşi spaţiu spiritual şi tradiţional comun şi sunt lucruri care ne leagă - tradiţii, limbă”, spune Snegur. 
 
„Dată fiind această stare de spirit care nu cred că s-a schimbat cu mult până în prezent, eu cred că discuţiile pe această temă la momentul dat - n-aş vrea să vorbesc într-un mod grosolan -, dar n-au sorţi de izbândă. Şi chiar aş încerca să spun că, odată ce noi am păşit acum pe ultima sută de metri, suntem în faza după care urmează semnarea acordului cu UE, aceste discuţii pun presiune pe politicienii Republicii Moldova care duc tratativele şi care se ocupă de soluţionarea şi realizarea sarcinilor puse în acordul parafat. Eu zic că acum aceste discuţii sunt inutile.
 
Cum am înţeles, şi preşedintele Băsescu a luat o pauză în realizarea acestui proiect, până la sfârşirea mandatului, şi sper că a făcut un lucru bun. Am mai citit nişte declaraţii ale unor politicieni care pledează pentru înfăptuirea acestui ideal, care au spus în felul următor: Ei bine, dacă vreţi prin Europa să ne regăsim, atunci mergem în Europa. Chiar a spus aşa, că Românul întotdeauna a fugit după doi iepuri, hai să-i prindem şi noi pe amândoi. Şi dacă ajunge Republica Moldova în Europa, atunci de la sine este că pe Prut nu va mai exista niciun impediment pentru a comunica.
 
De altfel, să ştiţi că, după proclamarea independenţei şi după Revoluţia din decembrie din România, conducerile de atunci a statelor noastre a făcut tot posibilul pentru a realiza, aşa, de facto, această comunicare. Au fost deschise toate trecerile, trecea lumea fără vize, fără invitaţii. Ţin minte că unele gospodării agricole mari din lunca Prutului, din partea Republicii Moldova, o parte din producţia agricolă o prelucrau la întreprinderile din România. Avem exemple şi aceste exemple vor...Din păcate, o dată cu admiterea României în UE, hotarul din nou s-a închis şi a fost introdus regimul de vize. Iată că avem posibilitatea, din aprilie anul viitor, să revenim la ceea ce a fost al nostru şi atunci acest lucru se va rezolva de la sine. Cred că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova nu vor unirea cu România.”
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările