MAE: Adjunctul ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti a fost declarat persona non grata

MAE: Adjunctul ataşatului militar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti a fost declarat persona non grata

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe FOTO Facebook/ MAE

Aleksei Grişaev, adjunct al ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, a fost declarat persona non grata, deoarece „activităţile şi acţiunile sale contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961”, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit comunicatului, aceste elemente au fost comunicate părţii ruse, luni, cu prilejul convocării la MAE, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin.

Ministerul Afacerilor Externe informează că autorităţile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a domnului Alexey Grishaev, adjunct al ataşatului militar în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, având în vedere că activităţile şi acţiunile sale contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961. Aceste elemente au fost comunicate părţii ruse astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, domnul Valery Kuzmin”, se arată în comunicatul MAE.

Potrivit unor surse din proximitatea MAE citate de România Liberă, Aleksei Grişaev, adjunctul ataşatului militar rus la Bucureşti, desfăşura activităţi de spionaj sub acreditare de diplomatică.

Grişaev avea misiunea să recruteze cetăţeni români care să îl sprijine în colectarea de informaţii din interiorul Guvernului României. Este vorba de informaţii ce ţin în principal de politica externă a României, de armată şi de sistemul naţional de securitate energetică.

Grişaev a fost interesat, de exemplu, să obţină informaţii legate de activitatea forţelor NATO, dar şi despre interesele aliaţilor europeni şi americani ai României. Însă activităţile şi acţiunile sale nu au avut succes.
 

Reacţia Moscovei

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat luni, pentru agenţia TASS, că ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, cunoaşte bine procedura măsurilor reciproce. MAE de la Moscova a comentat astfel decizia României cu privire la expulzarea adjunctului ataşatului militar rus la Bucureşti. La rândul său, Valeri Kuzmin a catalogat decizia expulzării drept un gest „neprietenos”, precizând că Moscova poate lua o măsură similară.

„Această decizie este fără îndoială una neprietenoasă şi nu duce la îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale între Rusia şi România”, a spus ambasadorul rus. El a confirmat că a fost convocat luni la sediul Ministerului român de Externe.

„Diplomaţii ruşi”, expulzaţi pe capete din Europa

Patru ţări europene au expulzat diplomaţi ruşi în cursul săptămânii trecute, şi anume Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania. Cele patru ţări au acţionat în semn de solidaritate cu Cehia, care a descoperit că agenţi ai spionajului militar rus au fost implicaţi în exploziile produse în toamna anului 2014 la depozitul de muniţii de la Vrbetice. Praga a declarat persona non grata 18 diplomaţi ruşi şi s-a adresat partenerilor din NATO şi UE să arate solidaritate cu ea. Prin urmare, Slovacia a expulzat joi trei diplomaţi ruşi, iar Estonia şi Letonia câte unul de fiecare. Lituania a declarat persona non grata doi diplomaţi ruşi.
 
Persoanele care fac obiectul acestor expulzări au folosit acoperirea diplomatică pentru a se deda unor activităţi de spionaj, a precizat şeful diplomaţiei lituaniene Gabrielius Landsbergis.


„În UE ar trebui să fie mai puţini spioni ruşi sub acoperire. Colegii noştri cehi au făcut lumină cu privire la activităţile fără precedent” ale spionilor ruşi, a insistat Landsbergis într-un comunicat publicat vineri.

Alte expulzări de diplomaţi ruşi nu sunt excluse în Europa.

Moscova a răspuns prin acţiuni similare.

Recent, Valeri Kuzmin a transmis o ameninţare voalată, insinuând că România ar trebui să fie îngrijorată dacă s-ar implica într-o „aventură militară” alături de NATO.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a răspuns ambasadorului rus că „orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO”.

„Faptul că România face parte din această alianţă este o garanţie pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, fără niciun fel de dubiu, de aceea am şi spus că nu există niciun fel de pericol pentru România şi pentru cetăţenii ei în cursul acestei crize care a avut loc zilele trecute (mişcările de trupe ruse la graniţele Ucrainei - n.r.). Dar trebuie să fim foarte clari aici: orice ameninţare la adresa României este de fapt o ameninţare la adresa NATO şi luăm în serios aceste aspecte", a declarat ministrul Bogdan Aurescu duminică seară la Antena 3.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările