Kelemen Hunor şi UDMR, puşi la punct pe tema crucii de piatră de la cimitirul din Valea Uzului. Care e ultima găselniţă a părţii maghiare

Kelemen Hunor şi UDMR, puşi la punct pe tema crucii de piatră de la cimitirul din Valea Uzului. Care e ultima găselniţă a părţii maghiare

Kelemen Hunor, liderul UDMR, alături de premierul Ungariei, Viktor Orban. FOTO Arhivă

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost contrazis de Institutul Elie Wiesel pe tema crucii de piatră montată în Cimitirul militar internaţional din Valea Uzului. Mai exact, această cruce nu poate fi considerată simbol legionar, aşa cum a susţinut UDMR, ci e un simbol tradiţional de pe monumentele funerare din unele zone ale României.

Ştiri pe aceeaşi temă

La începutul lunii iulie, Kelemen Hunor a intervenit în disputele care au loc pe tema Cimitirului militar internaţional din Valea Uzului. Ultima nemulţumire a părţii maghiare a fost o cruce de piatră, despre care, după aproape două luni, a considerat că ar fi legionară. „Săptămâna trecută domnul ministru Breaz a dat un aviz pentru valoarea artistică a crucii. Eu i-am spus doamnei Dăncilă că vom sesiza Institutul Ellie Wiesel, pentru că aceea este o cruce legionară”, a declarat Kelemen Hunor la Digi24, la 25 iunie. 
 
Ori, simbolistica pe care o are această cruce şi faptul că aceasta e un simbol folosit în România fără a avea vreo trimitere la mişcarea legionară au fost explicate pe blogurile Adevărul de profesorul Marius Diaconescu. De asemenea, acesta puncta următoarele: „Concetăţenii noştri vor să aducă scandalul la alt nivel internaţional, nu doar între România şi Ungaria, dar vor să implice şi Uniunea Europeană, Statele Unite, Israelul etc.“.
 
La aproape două săptămâni de la declaraţia lui Kelemen Hunor a venit şi un răspuns de la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“, în urma solicitării site-ului transparent.news. „Simbolul este răspȃndit ȋn ȋntreaga Europă cu o frecvenţă sporită pe monumente funerare din Irlanda şi Scoţia. Ȋn Romȃnia se ȋntȃlneşte cu precădere ȋn zona Maramureşului, atȃt pe monumente funerare, cȃt şi pe porţile de lemn maramureşene”, se arată în răspunsul dat sursei citate.  
 
 
De asemenea, în ceea ce priveşte pretenţiile ridicate de Kelemen Hunor, Institutul „Elie Wiesel“ punctează că „în raport de cele arătate mai sus, crucea din cadrul ansamblului monumental din Valea Uzului, ȋntrucȃt se găseşte ȋntr-o necropolă creştină, nu se supune prevederilor OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvȃrşirea unor infracţiuni de genocid şi crime de război“. 
 
După cruce, vin alte „dezvăluiri“
 
La scurt timp după informaţiile referitoare la tema crucii de piatră, agenţia de stat ungară, MTI, publica o ştire cu titlul „Cimitirul militar din Valea Uzului - Potrivit unui studiu recent publicat, unii dintre soldaţii consideraţi a fi români nu au servit în armata română“. În articol se preciza că  un studiu recent de 27 de pagini „atrage atenţia asupra faptului că trei dintre cei şapte soldaţi care au fost menţionaţi în documentele româneşti cu nume şi prenume, şi care au fost consideraţi a fi români, nu au servit în armata română, iar cu privire la ceilalţi patru, încă nu au fost făcute publice date“. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: