VIDEO Kelemen Hunor dezvăluie cine se află în spatele scandalurilor cu bentiţa tricoloră şi steagul secuiesc

Kelemen Hunor, liderul UDMR, despre scandalurile ”steagul secuiesc” şi ”fetiţa cu bentiţă tricoloră” la Adevărul LIVE

Preşedintele UDMR avertizează într-un interviu acordat Adevărul că am face o mare greşeală dacă am crea impresia că Dan Voiculescu ţine echilibrul în România

Ştiri pe aceeaşi temă

Aţi asistat la dezbaterile privind numirea şefilor procurorilor. Care e cea mai buna solutie, prin intelegere politica, sau prin selectie?

Prin respectarea legislatiei in vigoare, foarte clară care spune că ministrul Justiţiei propune, CSM avizează şi preşedintele republicii numeşte . Nu conteaza cine e ministrul justiţiei sau ce războaie politice se poartă între cine se află la opoziţie şi cine se află la guvernare, ci să respecţi legea. Procedura e fost legală, corectă şi asumată. Nu cred că vorbim de o înţegere politică pentru că  indiferent cine ar fi fost ministrul jusţiei şi preşedintele tot aşa s-ar fi întâmplat. Băsescu şi Ponta nu au mers pe lângă lege şi într-o cameră obscură ca să se înţeleagă. Premierul a procedat bine din punct de vedere politic. Am mai văzut acest film în decembrie, când era tocat de presă, de adversarii sau partenerii politici pe tema protocolului cu UDMR şi a cedat. Acum am văzut acelaşi film şi de data asta premierul n-a mai cedat. Dacă el nu ar fi făcut ceea ce trebuia ca ministrul interimar al justiţiei şi ca prim ministru, atunci poate rămânea prim-ministru, dar fără autoritate. Un alt lucru trebuie discutat, dar la amendarea constituţiei. Ce facem cu procurorii, ei reprezintă statul, nu sunt magistraţi decât la noi şi în câteva state. Procurorul trebuie să rămână în zona executivului.

Dacă USL s-ar rupe, cu cine v-aţi alia la guvernare  cu PSD sau cu PNL?

Analiza mea este că USL nu se va rupe, nu cred că în 2013, 2014, într-o perspectivă apropiată se poate vorbi despre asta. Nu vreau să intru în astfel de speculaţii interpretabile.  Vorba lui Radu Berceanu, aţi văzut vreodată câinele plecând benevol de la măcelărie. Nu cred ca liberalii să-şi facă bagajele şi să plece. A  fost votată de o majoritate dintre cetăţeni , trebuie să meargă mai departe cu toate responsabilităţile şi provocările.

Sunteti totuşi parte a acestui război rece, se fac calcule pe seama dvs, dacă iese cineva de la guuvernare fac sau nu majoritate cu UDMR?

Nici Ponta şi nici Antonescu nu m-au întrebat de sănătate în ultima perioade. Probabil că sunt şi oameni care fac calcule, dar pe mine nimeni nu m-a întrebat.

Ce părere aveţi despre comportamentul PNL care face opoziţie în interiorul guvernului, jucând astfel un dublu rol?

Am mai văzut astfel de situaţii, nu se poate să fi în coaliţia de guvernare şi să joci şi rolul de opoziţie, nu eşti credibil. Cei care au încercat au pierdut, n-au câtigat. Trebuie să pleci de la premiza că acela care te-a votat este la fel de deştept ca tine, nu poţi face jocul dublu spunând că tot ce este rău a făcut partnerul meu şi tot ce e bine am făcut eu. Sau acolo unde partenerul meu a greşit , eu n-am fost de acord şi acolo unde a fost bine, eu am avut această realizare. Sunt probleme, discuţii, dar nu cred că cineva din această coaliţie va reuşi să rămână în interior şi în acelaşi timp să fie în opoziţie faţă de parteneri.  Nu e o strategie cu care poţi să câştigi pe termen lung mai ales când ai ambiţii serioase să fi cunoscut şi respectat ca om de stat.

„Toţi premierii guvernelor în care a fost şi UDMR ne-au fost parteneri buni”

Cu ce premier a colaborat UDMR mai bine?

Au fost situaţii diferite. Am colaborat bine cu Victor Ciorbea pe care-l respect ca om politic pentru modul în care a gestionat  situaţia foarte dificilă de atunci. Am o amintire foarte bună cu Mugur Isărescu când era premier. Perioada lui Adrian Năstase a fost mai interesantă, noi nu eram la guvernare şi nu ştiam ce se întâmplă în executiv, doar aveam o colaborare parlamentară. Cu Adrian Năstase greu ajungeai la o înţelegere, dar când ajungeai era respectată, îşi respecta cuvântul . Atunci am adoptat legea privind utilizarea limbii materne în administraţia locală şi deconcentrate, legea privind plăcuţele bilingve acolo unde trăiesc minorităţi. Cu Tăriceanu am avut o colaborare corectă din toate punctele de vedere, ca şi cu Emil Boc. Din toate guvernele pot spune că toţi premierii au fost  parteneri buni ai UDMR.

Au Victor Ponta şi PSD aceeaşi deschidere ca la Adrian Năstase în privinţa drepturilor minorităţilor?

Din partea lui Ponta , da. Avem o relaţie corectă, instituţională. Ne cunoaştem de foarte mult timp, avem şi o relaţie personală bună. Am constatat şi spun că Victor Ponta s-a maturizat, cu toate greşelile pe care un om de vârsta lui le va face, indiferent de unde vine şi cum îl cheamă, într-o astfel de poziţie. Responsabilitatea cu care eşti investit în această funcţie te face mult mai repede matur, iar la el se vede acest lucru, şi la colegii lui din prima linie a PSD.

Aţi discutat cu Victor Ponta despre regionalizare?

Am discutat, dar nu amănunţit. Eu cunoşteam intenţia lui Victor Ponta încă din 2011 de a face din regiunile de dezvoltare economică regiuni administrative.  Nu am fost de acord nici atunci, nu sunt de acord nici acum, să pui încă un nivel administrativ între judeţ şi guvern. Nu asta este problema României. El cunoaşte punctul nostru de vedere şi nu doar în ceea ce priveşte secuimea. Foarte mulţi ne împing intenţionat în acel colţ, dar cu o lună, două în urmă nu avea nimeni, cu excepţia noastră,  o analiza economică pe dezvoltare. Poate că acum au. Dezbaterile din ultima perioadă au mai nuanţat poziţia USL-ului în această problemă foarte complicată şi, probabil, se va mai nuanţa şi în continuare.

„Viktor Orban a înţeles foarte repede cifrele, că rivalii noştri nu au reuşit”

Victor Ponta spunea, recent, că, pe plan european, se face o comparaţie între guvernul de la Bucureşti şi cel de la Budapesta, iar acest lucru nu-i convine.

În vara anului 2012 se simţea această tendinţă. PPE, din care facem şi noi partea, avea o problemă cu ceea ce făcea Viktor Orban în Ungaria. Şi au găsit o ţară, o coaliţie, dar pe partea cealaltă politic, care putea fi arătată: „uite, şi aici sunt probleme cu statul de drept!“ Dacă erau sau nu erau , este o altă discuţie, dar atunci s-a simţit această „ofertă“ din partea României şi a fost imediat luată în serios.

Partidul lui Viktor Orban a sprijinit contracandidaţii dvs în România. Care e relaţia actuală a UDMR cu FIDESZ-ul?

Este mult mai bună decât în urmă cu un an sau doi de zile în urmă. După alegerile din decembrie, Viktor Orban a înţeles foarte repede cifrele, a înţeles că rivalii noştri nu au reuşit să ne împingă în afara Parlamentului. Am avut mai multe întâlniri cu Orban, chiar în urmă cu câteva săptămâni, şi am avut impresia că cifrele vorbesc. Prieteniile rămân, nu dispar, dar, fiind un om politic pragmatic, cred că are altă concluzie acum, faţă de anul trecut. Perspectiva este mult diferită.

V-a spus vreodată Viktor Orban că ar prefera să existe o mare uniune a partidelor maghiare?

Nu, niciodată nu mi-a făcut o astfel de sugestie. Nu spun că din altă parte n-au fost tatonări, dar de la Viktor Orban nu. Anul trecut, înainte de Congresul PPE desfăşurat la Bucureşti, am avut o întâlnire cu domnul Orban şi mi-a spus că nu se vor implica în campanie pentru parlamentare. După locale, probabil că şi-a dat seama care este susţinerea celor două formaţiuni politice competitoare şi nu s-a mai aventurat să vină cu aceleaşi forţe de la locale unde politiceni FIDESZ au făcut o campanie destul de puternică împotriva noastră, în întreaga secuime.

„Sunt persoane, forţe, chiar şi structuri care vor folosi în perioada de criză cartea maghiară”

Credeţi că FIDESZ are interes înaintea alegerilor din Ungaria să resusciteze tema naţională dinTransilvania?

Nu-i ajută pe cei de la FIDESZ cu nimic . Se joacă unu, două mandate, maxim trei, din toate voturile obţinute în afara graniţelor. Nu aici este miza, nu aici se face diferenţa. Ar fi o aventură mult prea periculoasă şi nu ar merita. Nu cred în scenariul în care Ungaria ar intra într-un conflict general cu România şi cu românii pentru alegeri.

Dar cineva este interesat, cine?

Sunt peste tot, şi la noi, şi la ei, aventurieri în politică. Există în Ungaria o forţă extremistă, JOBBIK care în ultima perioadă încearcă să-şi creeze aici filiale.  Există şi la noi forţe extremiste care se întâlnesc, nu fizic, dar în  intenţiile lor.

Din partea majorităţii vedeţi un astfel de interes de a întreţine flacăra tensiunii interetnice aprinse?

Când nu poţi să răspunzi aşteptărilor oamenilor, atunci rămân câteva variante. Voi folosi un cuvânt mai puţin academic, trebuie să dai circ. O variantă este să găseşti un conflict cu maghiarii şi încă există, mai ales în situaţii economice dificile, un segment receptiv la astfel de mesaje care crede că vinovaţi pentru toate relele din această lume sunt maghiarii sau evreii. E o carte care care tot timpul s-a jucat în istorie. Şi cine poate fi duşmanul în acest moment? Nu avem boieri, nu avem moşieri, nemţi nu mai avem, dar mai avem maghiari. Dar nici maghiarii, nici celelalte minorităţi nu sunt duşmanii României. Sunt în continuare persoane, forţe, chiar şi structuri în societate care vor folosi în această perioadă de criză economică cartea maghiară. De exemplu regionalizarea. Se pune întrebarea: Ce vor ungurii? Ungurii nu vor nimic altfel decât ceea ce este....

Legat de scandalul din jurul steagului secuiesc şi bentiţei tricolore…

Şi eu şi colegii mei am spus că trebuie să ne calmăm şi să revenim cu picioarele pe pământ. Toate aceste subiecte erau false, dar atingeau sentimente naţionale şi sensibilităţi care pentru fiecare comunitate sunt importante. Steagul secuiesc este folosit din 2005 în secuime şi nu numai, nu era subiectul anului 2013 sau 2012. Au fost procese în Târgu Mureş, Covasna şi Harghita, legate de acest steag.Eu nu am văzut un român nefericit, care a pierdut locul de muncă sau care nu are veniturile necesare din cauza steagului secuiesc. Acest scandal a fost aprins din varii motive. Un rol important a jucat fostul prefect de Covasna, Codrin Munteanu, despre care aveam oarecare informaţii şi ştiam ce doreşte. Mai este un om care trăieşte în Spania şi de acolo alimentează aceste conflicte dintre români şi maghiari, mai ales din Covasna. Este vorba de Dan Tănasă, ştie toată lumea. Bentiţa tot de la el a plecat, eEl a fost administratorul site-ului, din câte am înteles. Deci sunt doar câteva persoane, dar care ştiu care sunt sensibilităţile în ambele părti si aprind fitilul din când în când.

“Dacă creăm impresia că echilibrul României stă in Dan Voiculescu, facem o greşeala uriaşă”

Persoanele acestea au legături atât de sus,  în actuala coaliţie de guvernare,  cine?

Nu ştiu, vom vedea,  nu intru în astfel de speculaţii pentru că nu am elementele necesare. Văd că lucrurile se repetă şi văd aceleaşi persoane care-şi schimbă rolul din când în când.

Vedeţi şi vreo legatură între blocarea protocolului între USL şi UDMR de către Dan Voiculescu şi scandalul steagului secuiesc şi al bentiţei?

Sigur totul se leaga la un moment mai ales dacă se caută actorii. Şi veţi găsi câteva persoane tot timpul în zona aceasta, iar Dan Voiculescu este unul din aceşti actori.  Am spus la un moment dat ceva dur, chiar foarte dur, dar nu cred că am greşit când am spus ce am spus.

Intuiţi că este un joc de-al lui pentru a menţine un echilibru în USL?

În USL există Victor Ponta şi Crin Antonescu oameni responsabili şi mai maturi decât el care vor avea un rol important în viitor şi au o viziune despre această ţară.  Dacă vor să ramână împreună, vor rămâne, dacă nu, nu,  indiferent ce doreşte Voiculescu. Este periculos să creăm acestui personaj imaginea că el menţine echilibrul în USL şi facem o mare greşeală dacă creăm impresia că echilibrul României stă in Dan Voiculescu.

„UDMR a  avut şi perioade mai bune cu PNL şi cu Crin Antonescu”

L-aţi pomenit pe Crin Antonescu. În ce relaţii sunteţi cu el?

M-a invitat la congresul PNL. Relaţiile nu mai sunt cum erau pe vremuri şi nici nu au cum să fie la fel, dar nu suntem adversari politici. El nu are electoratul nostru, eu nu o sa câştig voturile din zona de unde câştigă el. S-au întamplat câteva lucruri care trebuie rezolvate, trebuie discutate între noi sincer. Ca să vă raspund pe scurt, am avut şi perioade mai bune cu PNL şi cu Crin Antonescu.

Cum priviţi cooptarea lui Klaus Iohannis în conducerea PNL?

O mişcare bună. Nu ştiu dacă pe termen lung va aduce un beneficiu extraordinar, dar pentru moment a fost o mişcare de imagine bună. Deci cine s-a gandit la această cooptare a făcut-o extrem de abil.

Crin Antonescu a declarat într-un interviu pentru Adevărul că relaţia PNL cu UDMR a fost dintoteauna bună. Dacă PNL nu ar fi vrut, UDMR nu ar fi rămas cu poziţiile de directori în administraţia centrală.

Am spus că relaţia noastră nu este la fel de bună cum era în trecut, dar nici nu suntem în război. Premierul are o responsabilitate uriaşă şi am avut mai multe discuţii: a rămas un secretar de stat la învăţământ, considerat un om important pentru noi şi pentru toate minorităţile şi în acea instituţie indiferent cine era la guvernare,  au rămas câţiva directori în deconcentrate şi laDepartamentul de Relaţii Interetnice, unde iarăşi am avut ori prima poziţie, ori a doua. Este o normalitate instituţională. Noi nu suntem interesaţi în aceste războaie cu partidele fiindcă nu este în interesul nostru, nu este în interesul lor şi nu este în interesul României. Orice conflict foarte puternic şi pe termen lung  afectează imaginea României, crează o senzaţie de instabilitate, nu neapărat politică, din punct de vedere etnic. Dialogul rămâne singura posibilitate de a păstra ce ai obţinut şi de a face un pas mic, dar fără un dialog instituţionalizat nu ai cum să rezolvi problemele.

„Poţi să spui în Constituţie că recunoşti minorităţile ca factori constituanţi ai statului”

De ce ţine UDMR la modificarea Articolului 1 din Constituţie?

Fiindcă nu este în concordanţă cu realitatea din societatea românească şi crează pentru maghiarii din România un sentiment de inferioritate. Realitatea este că într-o ţară, unde cam 10%, dar eu zic că pe undeva pe la 12-13%, sunt de altă etnie decât română atunci e greu să spui că e un stat naţional. Măcar să defineşti ce înseamnă stat naţional. Din Constituţia noastră se înţelege că din punct de vedere etnic. Dar din moment ce aici trăiesc mai multe etnii, asta înseamnă că tu de fapt doreşti să fie un stat naţional, doreşti să asimilezi minorităţile. Şi în acelaşi timp spui Europei, lumii întregi că minorităţile sunt o bogăţie şi plângi că au plecat nemţii deşi tu, ca stat, ai vândut nemţii şi evreii pe bani. Constituţia nu este un vis, ea trebuie să fie legea fundamentală care reglementează lucrurile cele mai importante, în concordanţă cu realitatea din societatea românească.

Dacă ar fi introdus un articol 2 după articolul 1  care să explice ce înseamnă stat naţional?

Ştim şi noi există un articol care interzice modificarea articolului 1 şi a încă câtorva articole. Asta e o altă problemă în sine pentru că nu poţi interzice generaţiilor viitoare să modifice Constituţia acolo unde ele vor considera că e necesar Constituţia nu e dată de divinitate, nu e sfânta scriptură, pe care n-ai cum să o schimbi. Poţi să faci un alt lucru, poţi să spui în Constituţie că recunoşti minorităţile naţionale ca factori constituanţi ai statului român. Este un pas important, nu deranjează pe nimeni şi dai şi un semnal important către toate minorităţile naţionale că din punct de vedere constituţional, au această recunoaştere, au un statut. Asta este propunerea noastră, nu ştiu dacă se va accepta, dar undeva în această direcţie, văd eu că se poate face un pas.

Ce şanse daţi acestei propuneri?

Depinde de maturitatea clasei politice şi de schimbarea la nivelul mentalităţii. Cei care conduc ţara sunt responsabili au şi un rol important în ceea ce priveşte schimbarea mentalităţilor, nu trebuie să fie tot timpul pe val. Te-au ales să conduci şi atunci este foarte important ce semnale dai. Am însă un dubiu foarte serios în ceea ce priveşte şansa amendării Constituţiei, la referendum trebuie să ai cvorum de 50% plus. Eu văd că lipseşte ceva: nu reuşim, nu dorim, nu putem, nu ştiu care este motivul, să mergem şi să explicăm cetăţenilor de ce este importantă amendarea Constituţiei. Nu mergem să explicăm că, de fapt, statul este pentru ei, nu ei sunt pentru statul român sau orice stat.  Există la nivelul cetăţenilor o indiferenţă şi o lehamite faţă de amendarea Constituţiei, unii cred că e a politicienilor, că e jucăria lor. Nimeni nu ia nici responsabilitatea nici un efort să meargă şi să spună, dacă facem aşa, viaţa voastră se va schimba în felul următor, nu mâine, nu poimâine, dar în perspectivă.

„Nu schimbi realitatea din familiile maghiare, nici cu forţa, nici cu ordine”

Astă vară am fost în Harghita şi am stat vreo 3 săptămâni pe acolo. Am stat de vorbă cu oameni de naţionalitate maghiară şi cineva mi-a povestit că în Odorheiul Secuiesc, cea mai bine plătită meserie este cea de profesor de limba română. Majoritatea oamenilor care vor să îşi dea copiii la facultăţi se lovesc de problema necunoaşterii exacte a limbii şi angajează meditatori de limba română. Îmi spuneau că marea problemă o constituie aceste manuale, mai ales pentru clasele primare. De ce nu se fac manualele de limbă română cum sunt cele de limbi străine?

Noi de ani de zile spunem  asta şi am şi acţionat. În legea învăţământului este prevăzut că se predă după alte manuale, nu după manualele care sunt folosite pentru copiii români. Până în clasa întâi în familie copilul vorbeşte doar în limba maghiară şi a doua zi începe şcoala de acolo de unde începe şi copilul român care vine din familie română şi ştie româneşte. Aici am avut un aliat puternic pe preşedintele Băsescu. Chiar am şi pregătit câteva manuale de acest gen, doar că există în continuare o reticenţă la nivelul clasei politice, când spui că limba română pentru copii maghiari din învăţământul trebuie predată ca i a doua limbă. Cum poţi să spui în ţara românească să fie predata limba română ca a doua limbă? Trebuie să înţelegem cu toţii foarte clar că asta nu înseamnă că noi considerăm că limba română este o limbă străină, e vorba doar de metodologia de predare.  Trebuie să fim pragmatici şi foarte sinceri şi să spunem că interesul nostru este ca orice copil care ajunge în liceu, când merge la facultate să vorbească foarte bine şi limba română. Pentru acest lucru trebuie să găseşti o metodologie. Nu schimbi realitatea din familiile maghiare, nici cu forţa, nici cu ordine, nici cu instrucţiuni.

Şi unde s-au blocat lucrurile?

S-au făcut câţiva paşi, dar trebuie mers mai departe şi trebuie făcute aceste manuale. Sper că şi ministrul actual al Educaţiei va înţelege şi chiar va sprijini demersul.

Dacă ar fi să faceţi un pariu, credeţi că până la sfârşitul acestui an vom avea Constituţia modificată şi regionalizarea făcută aşa cum speră ministrul Dragnea?

Nu fac astfel de pariuri, dar afirm că dacă nu le facem în 2013, nu le mai facem.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: