INTERVIU Comisarul european pentru Mediu: România are mari restanţe pe gunoi, apă, aer, păduri

Virginijus Sinkevičius. FOTO EPA

Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevičius critică România pentru modul lent în care a implementat ţara noastră legislaţia UE în domeniul mediului, Guvernul fiind solicitat să remedieze cât mai repede problemele, data limită fiind finalul anului 2022.

Comisarul european Virginijus Sinkevičius, responsabil pentru mediu, oceane şi pescuit, a fost timp de două zile în România, perioadă în care s-a întâlnit cu principalii decidenţi politici, în special pentru a le transmite că statul trebuie să accelereze ritmul transpunerii deciziilor UE, în condiţiile în care se confruntă cu numeroase proceduri de infringement.

Adevărul: Care este scopul venirii în România? De obicei, nu sunt vizite de curtoazie, ci pentru discuţii mai ales pe probleme.

Virginijus Sinkevičius: Am avut un program foarte încărcat, în care am acoperit subiecte precum războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia, nevoia de ajutor umanitar. De asemenea, am abordat tema procedurilor de infringement deschise împotriva României, legate de legislaţia pentru mediu şi ceea ce se întâmplă în Marea Neagră, care este, de asemenea, afectată de război.

Care sunt problemele României în ceea ce priveşte mediul?

În primul rând, subiectul gropilor de gunoi ar trebui rezolvat. Gestionarea deşeurilor este o problemă mare, care necesită o atenţie deosebită şi trebuie rezolvată, începând cu prevenirea generării de deşeuri, continuând cu colectarea selectivă. De asemenea, trebuie să fie construite spaţii de gestionare a deşeurilor. Iar acestea pot fi făcute prin fonduri, România având o alocare imensă.

Au fost şi alte subiecte. Calitatea aerului, de exemplu, pentru că situaţia se înrăutăţeşte şi nu doar aici, în Bucureşti, ci şi în alte regiuni ale ţării. Mai este un subiect discutat, al exploatării forestiere ilegale. Am văzut şi schimbări în bine, dar, din păcate, nu suficiente. Aşa că am discutat şi de planurile de management pentru păduri, de sistemul SUMAL (n.r. - cel mai important sistem informaţional de urmărire a materialului lemnos), care trebuie să fie operaţional la capacitate maximă. Nu în ultimul rând, am discutat despre apă potabilă. Apa potabilă nu trebuie să fie un lux, ci ceva la care cetăţenii să aibă acces gratuit pe tot cuprinsul ţării.

Câte proceduri de infringement sunt declanşate împotriva României?

Destul de multe. Însă sper că vom lucra într-un mod constructiv. Ministrul Mediului şi prim-ministrul au reconfirmat angajamentele lor că vor lucra intens şi vor încerca să acopere toate problemele restante, unele până în iunie, dacă este posibil, celelalte până la finalul lui 2022, pentru a scăpa de procedurile de infringement.

În ce măsură a reuşit România să rezolve problema defrişărilor ilegale?

Avem o problemă cu exploatarea ilegală a pădurilor, nu cu defrişarea. Să fim foarte clari. Defrişarea presupune că după ce are loc tăierea arborilor, terenul este pregătit pentru a fi folosit pentru activităţi agricole, de exemplu. Nu asta se întâmplă în România. Problema este exploatarea ilegală a pădurilor. Chiar este o problemă foarte mare. În primul rând, este o activitate infracţională. Iar infracţiunile ar trebui să fie tratate ca atare, cu urmăriri penale, cu decizii ale judecătorilor, iar cei care sunt găsiţi vinovaţi să aibă pedepse pe măsură. Asta i-ar face să regândească întreaga lor activitate, dacă sunt şi sentinţe inclusiv cu ani de închisoare. Subiectul este cu atât mai important cu cât în UE nu mai există această problemă. Noi vrem să ajutăm statul român să pună în aplicare aceste metode. Asta înseamnă în primul rând respectarea regulilor stabilite de comun în legislaţie. Până la urmă, asta ar ajuta şi cetăţenii români, pentru că ar beneficia de o industrie forestieră pusă la punct. Mai este şi discuţia despre sistemul SUMAL. Este un sistem care ar permite monitorizarea, raportarea şi aşa mai departe. Acesta ar contribui foarte mult la prevenirea exploatării forestiere ilegale.

Este România în stare să îndeplinească toate jaloanele şi ţintele pe mediu din PNRR?

Acest plan de redresare şi rezilienţă a fost schiţat de Guvernul României. Eu, din poziţia mea, nu aş avea îndoieli. Sunt sigur că Guvernul a pregătit planul după o evaluare atentă a ceea ce poate fi implementat şi ceea ce trebuie implementat. Eu cred că acestea fac parte din priorităţile Guvernului. De multe ori spun: arătaţi-mi lista priorităţilor şi liniile bugetare alocate. Dacă este buget alocat, atunci înseamnă că este o prioritate, dacă nu sunt fonduri, atunci nu mai vorbim de o prioritate.

Recent, Parlamentul a adoptat o lege prin care este permisă continuarea construcţiilor de microhidrocentrale inclusiv în arii protejate. Cum vedeţi decizia majorităţii parlamentare?

Acest proiect normativ este la Curtea Constituţională. Aşadar, voi aştepta decizia CCR. Însă dacă legea va fi pusă în practică, fără a exista o notificare a Comisiei, nu avem nicio altă opţiune în afară sesizării Curţii de Justiţie. Să sperăm că nu se va ajunge aici. Trebuie respectate anumite proceduri.

Cum a schimbat războiul din Ucraina viziunea Comisiei Europene în ceea ce priveşte politicile de mediu?

Aş spune că războiul din Ucraina mai mult a întărit „Green deal”-ul, care este soluţia corectă, pentru că dependenţa noastră de combustibili fosili (n.r. – cărbune, petrol sau gaze naturale), în special din Rusia, este un lucru foarte periculos şi poate fi folosit împotriva noastră. Acum vedem cât de barbară şi de cinică este Rusia în acest război. Nu trebuie să avem nicio îndoială în ceea ce priveşte necesitatea tăierii oricăror relaţii comerciale cu Rusia.