Deputaţii au respins cererea de reexaminare a preşedintelui pe OUG privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române

Deputaţii au respins cererea de reexaminare a preşedintelui pe OUG privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române

Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. Foto Inquam Photos

Camera Deputaţilor a respins marţim în calitate de prim for sesizat, cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis pe proiect de lege care aprobă ordonanţa de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cererea de reexaminare a fost respinsă cu 120 de voturi „pentru”, 136 „împotrivă” şi 24 abţineri. Pe 9 octombrie, şeful statului a retrimis în Parlament legea pentru respingerea acestei ordonanţe de urgenţă. Iohannis argumentea că acest institut nu a reuşit să-şi dovedească utilitatea, ci „a generat, prin activitatea sa şi contrar obiectivului său stabilit prin lege, numeroase tensiuni şi controverse în spaţiul public”.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Carmen Mihălcescu care a prezidat plenul a anunţat că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea unei legi organice.

Pe 24 septembrie, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului pe Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prin urmarea, actul normativ este constituţional, decizia CCR fiind definitivă.

„Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a fost înfiinţat în data de 17 decembrie 2004, ca instituţie publică de specialitate, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului. Astfel, deşi acest institut a funcţionat ca instituţie publică, finanţată parţial de la bugetul de stat, Legea nr. 556/2004 nu a reglementat condiţiile de integritate în exercitarea mandatului, modalitatea de revocare a membrilor forurilor de conducere, posibilitatea reînnoirii mandatului conducerii instituţiei ori prezentarea rapoartelor de activitate către Senat, instituţie din al cărei buget era finanţat Institutul.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 556/2004, Institutul a avut ca obiect de activitate „analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor - în plan politic, economic şi social - ale Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre”. Cu toate acestea, în perioada în care a funcţionat - până la desfiinţarea sa prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2019, la data de 31 decembrie 2020 - această instituţie nu a acţionat în vederea atingerii scopului şi misiunii pentru care a fost înfiinţată. Mai mult, nu numai că Institutul nu a reuşit să îşi demonstreze utilitatea, ci a generat, prin activitatea sa şi contrar obiectivului său stabilit prin lege, numeroase tensiuni şi controverse în spaţiul public. Toate aceste aspecte, precum şi cele privind unele deficienţe în cheltuirea fondurilor publice, denotă că orice demers în vederea menţinerii funcţionării acestui institut ar fi de natură să afecteze însuşi scopul pentru care acesta a fost creat, potrivit legii.

Prin urmare, considerăm că soluţia adoptată de Parlament în sensul respingerii ordonanţei de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 trebuie reanalizată, în condiţiile în care acest institut şi-a dovedit de-a lungul timpului ineficienţa. În acest sens, apreciem că soluţia legislativă de aprobare prin lege a OUG nr. 91/2019 ar fi în total acord cu prerogativele de control parlamentar conferite de legiuitorul constituant Parlamentului, ceea ce implică maximă responsabilitate în analiza activităţii unor asemenea instituţii. Din această perspectivă, decizia de a remedia cheltuirea ineficientă de fonduri publice prin desfiinţarea instituţiilor care nu servesc scopului pentru care acestea au fost create reprezintă nu numai o atitudine consonantă cu rolul conferit Parlamentului prin Legea fundamentală – aceea de organ reprezentativ suprem al poporului român – ci şi o probă de ataşament al parlamentarilor, în exercitarea mandatului, faţă de interesele cetăţenilor, precum şi o dovadă de autentică moralitate”, arată motivarea şefului statului pentru retrimiterea actului normativ în Parlament. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările