De ce sunt neconstituţionale şi pensiile speciale pentru parlamentari, nu doar cele pentru aleşii locali. Victor Ciorbea poate repara greşeala lui  Iohannis

De ce sunt neconstituţionale şi pensiile speciale pentru parlamentari, nu doar cele pentru aleşii locali. Victor Ciorbea poate repara greşeala lui  Iohannis

Klaus Iohannis nu a contestat pensiile speciale pentru parlamentari pentru că nu a avut motive de neconstituţionalitate. CCR a decis că pensiile aleşilor locali sunt neconstituţionale FOTO Mediafax

Curtea Constituţională (CCR) a hotărât că Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali este neconstituţională, întrucât creează o discriminare între pensionarul de rând şi cel care a avut o funcţie de demnitate publică. Urmând aceeaşi logică, şi Legea pensiilor speciale pentru parlamentari este potenţial neconstituţională, numai că, până acum, nimeni nu a sesizat CCR. Singurul care o mai poate face este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională (CCR) a decis, ieri, cu unanimitate de voturi, că legea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor este neconstituţională. Decizia a fost luată în urma unei sesizări a Guvernului Cioloş, care a reclamat faptul că o asemenea lege este discriminatorie, întrucât nu se aplică pentru toţi pensionarii. Iar CCR a dat dreptate Guvernului. „Curtea a constatat că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor“, se arată în comunicatul transmis de CCR. Articolul 16 din Constituţie spune: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“. Practic, magistraţii CCR susţin că acordarea de pensii speciale pentru aleşii locali înseamnă acordarea unui cadou financiar doar pentru o categorie de oameni - aleşii locali-, ceea ce face imposibilă ideea de egalitate în faţa legii. Pe scurt, invocând ideea de egalitate, Curtea loveşte exact la temelia legii.

Pensie specială = a doua pensie

 În termeni mai puţin constituţionali, pensie specială înseamnă, de fapt, dublarea pensiei. Să explicăm mecanismul. Spre exemplu, să presupunem că un inginer a profesat timp de 10 ani în domeniul său. Apoi a fost ales primar pentru un mandat de patru ani. În total, a contribuit la sistemul de asigurări sociale timp de 14 ani, pentru că mandatul de ales local se consideră vechime în muncă, deci se adaugă implict şi la calculul punctului de pensie. Astfel, orice ales local – la fel ca orice persoană care contribuie de-a lungul vieţii la sistemul social- va primi o pensie pe baza contributivităţii sale la bugetul aisgurărilor sociale. O pensie specială, dedicată exclusiv perioadei în care a fost primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de CJ înseamnă, practic, a doua pensie, fapt ce i-ar aduce pe aleşii locali deasupra articolului 16 din Constituţiei.

Ce urmează

Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali va ajunge în Parlament, acolo unde textul va trebui corelat cu decizia CCR. „Să vină motivarea şi după ce vine motivarea o analizăm şi facem să fie constituţională“, a spus deputatul PSD Florin Iordache, iniţiatorul proiectului de lege. Numai că, atât timp cât se va menţine articolul care stipulează dreptul la pensie specială, legea va fi neconstituţională. Iar dacă Parlamentul va tăia acest articol, legea n-ar mai avea niciun  sens. Deci, aleşii locali pot să-şi ia gândul de la pensii speciale.

 Mari semne de întrebare şi la pensiile parlamentarilor

Cu puţin timp înainte de a vota legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, parlamentarii au adoptat o lege a pensiilor speciale chiar pentru ei înşişi. Acea lege este acum în vigoare numai datorită faptului că nu a fost contestată la CCR. Însă are un puternic potenţial de neconstituţionalitate, pentru că are la bază aceleaşi argumente invocate şi în legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, tocmai declarată neconstituţională.

La fel ca în cazul primarilor, pensia specială pentru parlamentari ar reprezenta tot a doua pensie. Pentru că şi mandatul de parlamentar se consideră vechime în muncă. În plus, orice senator sau deputat plăteşte contribuţii sociale pe baza indemnizaţiei primite de la Parlament. De aici rezultă că între parlamentari şi simplii salariaţi nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte regimul de salarizare sau regimul pensiilor. Deci argumentul instituirii pensiei speciale practic nu există în realitate. Rezultă că şi legea pensiilor speciale pentru parlamentari este discriminatorie pentru că încalcă acelaşi articol 16 din Constituţie.

Cioloş, exemplu pentru Iohannis

Chiar şi calculul prin care a fost stabilită suma efectivă a pensiei speciale este identic în cele două proiecte. „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată“, se arată în legea pensiilor speciale pentru parlamentari. „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată“, se arată în legea pensiilor speciale pentru aleşii locali.

După cum e lesne de observant, vorbim de o lege trasă la indigo în dublu exemplar. Atunci de ce una este constituţională şi alta nu? Pentru că Guvernul a contestat la CCR legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, iar CCR a admis sesizarea. De ce nu a contestat şi pensiile speciale pentru parlamentari? Pentru că Guvernul Cioloş era abia instalat atunci când legea a fost adoptată de Parlament. Însă cel care avea toate pârghiile să o facă era preşedintele Klaus Iohannis. „ Noi am trimis legea la reexaminare în Parlament, însă nu erau argumente să sesizăm CCR. Ne-am fi făcut de ruşine“, spuneau, la acea vreme, surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Verdictul de ieri al CCR demonstrează că nu s-ar fi făcut deloc de ruşine.

Ciorbea, ultima soluţie

Totuşi, mai există o cale ca legea pensiilor speciale pentru parlamentari să ajungă pe masa CCR. O sesizare trimisă de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. Însă şansele sunt mai degrabă teoretice., pentru că Ciorbea este ţinut în funcţie de votul Parlamentului. Iar dacă îi lasă fără pensie specială pe senatori şi pe deputaţi, riscă să rămână el fără serviciu. Aşa că situaţia paradoxală rămâne în picioare. Avem două legi aproape identice, ambele cu dedicaţie, una declarată neconstituţională, iar alta în vigoare.

Şeful CCR, puţin incompatibil

Dacă legea pensiilor speciale pentru parlamentari ar ajunge, până la urmă, la CCR, preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, ar fi pus într-o situaţia uşor ingrată. Cum legea se aplică şi pentru foştii parlamentari, Zegrean  (fost deputat PD) ar trebui să decidă dacă îşi lasă pensia sau nu. Ba chiar pare tentat să facă cerere pentru pensia specială. „Nu cred că aş rezista tentaţiei. O să am şi pensie de la Curte, dar sigur, nu-i nimeni aşa bogat în România, mă refer la oameni care trăiesc din leafă, ca să-şi permită să renunţe la nişte bani“, a spus Zegrean. Pentru scurta perioadă trecută prin Legislativ, Zegrean ar primi o pensie specială de 2.032 de lei, la care se mai adaugă pensia normală pe baza contributivităţii. Mai sunt şi alţi magistraţi CCR care au trecut prin Parlament. Valer Dorneanu, fost deputat PSD în două rânduri, ar obţine 4.064 de lei în plus, iar Zoltan Puskas, fost senator UDMR timp de trei mandate, ar avea dreptul la o extra-pensie de 6.096 de lei.

Înapoi la PCR

Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali le-ar fi adus bani în plus şi foştilor lideri comunişti. „Problema este că dacă legea aceasta intră în vigoare beneficiază de pensie şi foştii prim-secretari de partid pentru că ei aveau şi calitatea de preşedinte de consiliu judeţean“, a spus Zegrean.

Comparaţie mincinoasă

Când a gândit proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari, care ulterior a fost aplicat şi pentru aleşii locali, deputatul PSD Anghel Stanciu a avut în cap legea similară care se aplică pentru magistraţi.„Deşi puterea legislativă şi puterea judecătorească sunt egale, magistraţii ajung să primească până la 140 de milioane de lei vechi pensie pe lună. Pensia lor specială e stabilită  la 80% din ultimul salariu, care include şi sporuri“, a explicat Anghel Stanciu. Însă ce nu spune deputatul PSD este că magistraţii, la fel ca aviatorii sau militarii, beneficiază de o pensie specială ca o recompensă pentru greutatea, dar şi pentru perioada scurtă a profesiei. Or a fi senator şi deputat nu este o profesie în sine, care merită răsplătită cu o pensie specială.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările