Cum a ajuns Tăriceanu să conducă jocurile pentru şefia DNA. De câte ori poate refuza Iohannis noul procuror-şef propus de Tudorel Toader

Cum a ajuns Tăriceanu să conducă jocurile pentru şefia DNA. De câte ori poate refuza Iohannis noul procuror-şef propus de Tudorel Toader

Liviu Dragnea a ajuns la mâna lui Călin Popescu Tăriceanu

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, este şeful politic al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, cel care va propune un nou procuror-şef la DNA, în locul Laurei Codruţa Kovesi. Tot de Tăriceanu depinde şi majoritatea parlamentară care ţine PSD la guvernare, iar relaţia dintre Dragnea şi Tăriceanu e tot mai tensionată. Cât despre procedura de numire a noului procuror-şef al DNA, Iohannis e din nou la mâna CCR

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu toate că revocarea Laura Codruţa Kovesi este percepută ca o victorie a PSD împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, nu Liviu Dragnea va fi actorul principal pentru numirea noului  şef al DNA, ci partenerul său de coaliţiei Călin Popescu Tăriceanu. Liderul ALDE este cel care îl controlează pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care, potrivit legii, va propune un nou procuror în fruntea DNA. Aşadar, Liviu Dragnea este obligat să negocieze mai întâi cu Călin Popescu Tăriceanu urmaşul Laurei Codruţa Kovesi. De ce e obligat? Pentru că majoritatea PSD din Parlament depinde de Călin Popescu Tăriceanu. În cazul în care Tudorel Toader ar propune un nou procuror-şef al DNA fără se consulte cu Dragnea, ci doar cu acordul lui Tăriceanu, liderul PSD ar fi constrâns să accepte. În caz contrar,  ar trebuie să rupă coaliţia de guvernare, însă fără voturile ALDE din Parlament, PSD pierde majoritatea, deci Puterea.

Liviu Dragnea e dependent de Călin Popescu Tăriceanu când vine vorba de viitorul şef al DNA. Iar revocarea Laurei Codruţa Kovesi vine într-un moment tensionat dintre cei doi lideri politici. În ciuda declaraţiilor amicale, Dragnea şi Tăriceanu nu s-au pus de acord cu privire la suspendarea preşedintelui Iohannis. Potrivit unor surse politice, Dragnea a insistat să-l suspende pe şeful statului, în timp ce Tăriceanu s-a opus. Preşedintele Senatului îşi doreşte cu ardoare să fie candidatul comun al coaliţiei PSD-ALDE la alegerile prezidenţiale din 2019, însă Dragnea s-a împotrivit, pe motiv că un partid de talia PSD este obligat să aibă propriul candidat. Practic, numirea viitorului şef al DNA va reaprinde negocierile dintre Dragnea şi Tăriceanu pentru postul de candidat la prezidenţiale, iar liderul ALDE are în mânecă asul majorităţii parlamentare.

Pe ce lege se face numirea?

Numirea noului şef al DNA este reglementată de Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aflată acum în vigoare. Potrivit legii, ministrul Justiţiei face propunerea, apoi CSM dă aviz (consultativ), iar preşedintele României poate refuza candidatul, de câte ori vrea, dar motivat. Deci puterea pe care o are şeful statului este maximă: poate întoarce propunerea făcută de ministrul Justiţiei sau poate ignora avizul CSM.

Numai că Legea privind statutul magistraţilor (303/2004), în forma care-i oferă puteri sporite preşedintelui, va mai fi în vigoare doar câteva săptămâni, căci este una dintre cele trei legi ale Justiţiei modificate de PSD în Parlament în sensul în care i-a tăiat din atribuţii lui Klaus Iohannis. Noua procedură sună în felul următor: ministrul Justiţiei propune un procuror-şef, CSM dă aviz consultativ, iar preşedintele poate refuza propunerea o singură dată, motivat. Practic, PSD a diminuat atribuţiile preşedintelui (care, teoretic, putea respinge propuneri nelimitate), oferindu-i, în schimb, puteri mai mari minsitrului Justiţiei, în prezent Tudorel Toader.

După ce Opoziţia a contestat-o la CCR, fără succes, Legea 303/2004, în forma modificată de PSD, a ajuns pe masa preşedintelui Iohannis pentru promulgare. Şeful statului a întors-o în Parlament pentru reexaminare, însă majoritatea PSD-ALDE a ignorat argumentele prezidenţiale şi marţi o va trimite în aceeaşi formă la Cotroceni. Conform Constituţiei, Iohannis are dreptul să mai trimită legea încă o dată la CCR, în ciuda faptului că a trecut deja de filtrul constituţional, după sesizarea Opoziţiei.

Apoi, calendarul numirii noului şef al DNA depinde de Curte. Dacă magistraţii CCR vor programa grabnic dezbaterea, Legea 303/2004 ar putea fi trimisă în luna august înapoi la Cotroceni, iar şeful statului va fi obligat să o promulge în termen de 10 zile. Aşadar, conform noilor prevederi, şeful statului ar putea să refuze o singură dată propunerea făcută de Tudorel Toader pentru conducerea DNA.

În schimb, dacă magistraţii CCR vor discuta Legea abia în toamnă, după vacanţă, atunci Iohannis ar avea o putere de decizie mai mare în numirea noului procuror-şef anticorupţie.

Au început deja înscrierile

Ministrul Justiţiei pare că nu mai vrea să aştepte decizia CCR. Tudorel Toader a anunţat luni începerea selecţiei pentru funcţia vacantă de procuror-şef al DNA, care se va desfăşura până pe 30 iulie. Astfel, începând de azi, procurorii au la dispoziţie 14 zile pentru a-şi depune candidatura.

Şi Liviu Dragnea ar vrea o procedură cât mai rapidă. „Nu văd de ce ar trebui să aştepte ministrul Justiţiei până când vor intra în vigoare noile legi. Nu cred că trebuie să aştepte modificarea legilor justiţiei. Este un loc vacant, ministrul are atributul propunerii, cred că va trebui să declanşeze procedurile“, a cerut Dragnea. Până se încheie procedurile de selecţie, procurorul general, Augustin Lazăr, a numit-o pe Anca Jurma, fostul consilier al Laurei Codruţa Kovesi, în funcţia de procuror-şef interimar al DNA.

5 ani, o lună şi 24 de zile a ocupat Laura Codruţa Kovesi funcţia de procuror-şef al DNA.

Pe aceeaşi temă:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările