Cine va guverna România după alegerile parlamentare?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
alegeri

Cred că preşedintele Iohannis şi PNL se află într-o gravă eroare când consideră că PNL va obţine suficient de multe voturi la alegerile parlamentare pentru a avea majoritatea parlamentară de unul singur. Sau, împreună cu câteva partide mici, care nu pot emite pretenţii în zona deciziilor importante, se vor mulţumi cu firimituri, ca şi în alte ocazii. Alegerile locale tocmai încheiate ne spun altceva.

La votul politic PNL a obţinut 30-32%, şi nu văd o schimbare în creştere a acestui rezultat, posibil va fi chiar o scădere. Este adevărat că modul de apreciere al alegătorilor este  diferit la parlamentare, dar nu în mod decisiv.

Unde greşeşte preşedintele Iohannis

Atunci când îşi ostilizează, desconsideră, demonizează PSD, şi odată cu acesta şi pe alegătorii PSD. Circa 3,5 milioane. Preşedintele susţine în conferinţa de presă de azi că „Actuala majoritate PSD-istă e ilegitimă şi nu mai reprezintă voinţa românilor”.  Ce prevederi din Constituţie, şi  ce criterii utilizează  preşedintele? Eu ştiam că preşedintele este mediator între instituţiile statului, nu le demonizează pe unele (parlamentul) şi le ia în braţe pe altele (guvernul). Mai ales că s-ar putea ca rezultatul acestei acţiuni să fie exact invers celui scontat.

Reiau raţionamentul din alt articol.

ARTICOLUL 2 din Constituţie

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Organele sale reprezentative alese sunt parlamentul, Consiliile Judeţene, Consiliile Locale, preşedintele, fiecare cu atribuţiile stabilite de Constituţie. A spune că o majoritate parlamentară „şi-a arogat dreptul de a stabili data alegerilor”, şi nu guvernul, mi se pare o prostie. Parlamentul are dreptul constituţional să emită orice lege crede de cuviinţă, dacă nu încalcă Constituţia. Iar dacă o încalcă, legea este oprită de către CCR.

În construcţia statului de drept nu se vorbeşte despre parlament „bun” şi parlament „rău”, „toxic” şi „netoxic”, „legitim” sau „ilegitim”. Pentru că intervine imediat observaţia: cine apreciază că un parlament este bun sau rău? Doar alegătorii, din patru în patru ani. Nu preşedintele, nu premierul, nu un partid politic, pentru că funcţionează art 2 din Constituţie, citat mai sus. Poporul îşi exercită suveranitatea prin organele sale reprezentative, liber alese. Ori premierul, guvernul, partidele politice nu sunt „liber alese”. Sunt numite, iar partidele sunt entităţi private de interes public.

Comentatorii şi cetăţenii obişnuiţi pot face astfel de aprecieri. Preşedintele nu are dreptul să le facă.

USR nu vrea să guverneze intr-un guvern condus de Ludovic Orban

Vicepreşedintele USR, Cătălin Drulă, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că partidul său nu va accepta să facă parte dintr-un guvern care îl are pe Ludovic Orban drept prim-ministru.

 O altă condiţie este că trebuie să lucrăm cu un premier care trece testul onestităţii şi loialităţii. Nu în faţa noastră, ci în faţa alegătorilor. Astăzi Ludovic Orban, prin minciunile la adresa USR, a picat grav acest test. Nu o să acceptăm să fim un CDR 2.0.”

Nu este prima delimitare categorică a USR faţă de Ludovic Orban. USR este un partid tânăr, cu câteva realizări notabile în recentele alegeri locale, care nu are niciun interes să se erodeze într-o guvernare dificilă, în care vioara întâi aparţine PNL. Acordul scris prin care USR a susţinut instalarea guvernului Orban n-a fost respectat de către Ludovic Orban. Drept este că avea şi cerinţe imposibil de respectat.

Şi atunci, cine va guverna ţară după alegerile parlamentare?

PNL şi preşedintele Iohannis greşesc  când speră să obţină un scor spectaculos la alegerile parlamentare. Avem şi necunoscuta dată de votul celor 5 milioane de pensionari, cărora guvernul PNL a refuzat să le mărească pensiile cu 40%, pe motiv că nu are bani. Dar are bani pentru un aparat bugetar nerestructurat, în care 30% dintre funcţionari stau degeaba, pe salarii foarte mari, comparativ cu pensiile. Două milioane de pensionari au pensia sub un milion de lei, evident insuficient pentru un trai decent. Cum vor vota cei 5,2 milioane de pensionari? O necunoscută în acest moment.

Să presupunem că PNL obţine la alegeri 30-33%. Insuficient să facă singur guvernul, chiar dacă îşi aduce alături partidele mici precum PMP şi UDMR. Ostilizarea instalată între PNL şi USR face improbabilă intrarea la guvernare a USR, mai ales dacă viitorul guvern va fi condus tot de Ludovic Orban. Şi nici interesele electorale ale USR nu înclină spre această opţiune. Cum spuneam, nu are niciun interes să se erodeze alături de un guvern care se crede performant, deşi rezultatele nu demonstrează performanţa. Va mai sta 4 ani în opoziţie pentru a se consolida doctrinar, organizatoric, şi a-şi creşte resursa umană. Fără USR nu văd posibilă o majoritate parlamentară stabilă şi puternică, formată în jurul PNL.

Vom asista la formarea unui USL 2.0?

În disperarea alcătuirii unei majorităţi parlamentare n-ar fi exclusă o alianţă cu PSD în viitorul parlament. Deşi acum se jură că nu va exista aşa ceva. Şi premierul Boc a acceptat o alianţă cu PSD în 2010,  şi Ponta s-a aliat cu Crin Antonescu. De ce ar fi imposibilă o nouă alianţă cu PSD, dacă „interesele” ţării ar cere o astfel de opţiune? Se vor găsi argumente, legate de gestionarea pandemiei, de starea economiei, pentru ca populaţia să înghită, din nou, o astfel de alianţă. Problema este dacă PSD va considera util să intre la guvernare, cu premier de la PNL, într-o situaţie extrem de complicată dată de pandemie şi starea economiei. Va prefera, probabil, să lase PNL să-şi frângă gâtul în viitoare guvernare, pentru a reveni în forţa la guvernare la viitoarele alegeri, la termen sau anticipate.

Ostilizarea dintre PNL şi USR creează mari probleme unei viitoare guvernări de dreapta. Greşeala pleacă de la faptul că PNL şi preşedintele Iohannis contează pe un scor mare pe care-l va obţine PNL în viitoarele alegeri. Ipoteză hazardată, nebazata pe calcule obiective, pe realizările şi nerealizările guvernului Orban. Învăţământul este la pământ. În situaţia dată de pandemie, guvernul nu a găsit metode şi resurse să facă viabil învăţământul online. Aparatul bugetar nerestructurat absoarbe sume imense care, altfel, ar merge spre investiţii, educaţie, sănătate. Toate aceste realităţi, pe care preşedintele Iohannis se preface că nu le observă,  vor fi decontate de PNL în viitoarele alegeri.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite