Ce a declarat Victor Ponta la televiziunea maghiară ATV despre autonomie, drapelul secuiesc şi Viktor Orban

Ce a declarat Victor Ponta la televiziunea maghiară ATV
despre autonomie, drapelul secuiesc şi Viktor Orban

Victor Ponta a acordat un interviu în exclusivitate postului maghiar ATV

Prim-ministrul Victor Ponta i-a acordat, joi, un interviu în exclusivitate jurnalistului maghiar Juszt Laszlo, interviu difuzat vineri seară în Ungaria pe postul ATV.

Ştiri pe aceeaşi temă

Juszt Laszlo: Luni v-aţi întâlnit cu ministrul de Externe al Ungariei, Martonyi Janos. Acesta a declarat într-o conferinţă de presă că extinderea automată a dublei cetăţenii peste graniţe pentru minoritatea maghiară nu reprezintă o soluţie nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere legal. E drept că această declaraţie a fost făcută în 2001...

Victor Ponta: E foarte important să vorbim despre prezent şi despre viitor în relaţiile româno-maghiare. Dacă vorbim despre trecut, o să găsim tot felul de declaraţii şi în urmă cu mai mulţi ani, poate şi în urmă cu mai multe zile sau luni care nu ne duc pe drumul bun. Pot doar să spun că ministrul de Externe maghiar a fost la Bucureşti săptămâna aceasta, că a avut întâlniri foarte bune şi foarte utile cu ministrul de Externe, dar şi cu mine şi că am stabilit împreună că e obligaţia celor două guverne să reducă presiunea mediatică, presiunea din ultima perioadă. De asemenea, am stabilit, şi sunt foarte mulţumit, că este obligaţia celor două guverne să lucreze pentru ca România şi Ungaria să aibă un drum european comun, să avem o politică regională de dezvoltare comună, să vorbim foarte mult despre economie, locuri de muncă şi îmbunătăţirea situaţiei sociale din ţările noastre. Dacă mă refer strict la problema dublei cetăţenii invocate de dumneavoastră, legislaţia din ambele ţări este cunoscută şi este la standarde europene şi mă gândesc că în curând cel puţin graniţele nu vor mai conta. Dacă suntem toţi cetăţeni ai Uniunii Europene, atunci aceasta este soluţia cea mai bună.

Credeţi că s-au stins temerile din prima parte a mandatului dumneavoastră legate de statul de drept, de încălcarea statului de drept, izvorâte din nerespectarea democraţiei?

Sunt absolut convins. Şi alegerile din decembrie, acordul de coabitare dintre preşedinte şi guvern au dovedit că în România principala problemă este cea a situaţiei sociale şi a celei economice. Aceasta este preocuparea mea, ca prim-ministru.

De ce aţi schimbat preşedinţii celor două camere şi ombudsmanul? Şi de ce a fost necesară suspendarea mandatului domnului preşedinte Traian Băsescu?

Mie deja îmi pare că aceste lucruri s-au întâmplat cu foarte mulţi ani în urmă. De atunci, avem preşedinţi ai camerelor aleşi în mod democratic, avem o persoană independentă numită în mod democratic ombudsman şi avem un preşedinte care, chiar dacă a pierdut referendumul, îşi va încheia mandatul în 2014. Cred mai degrabă că a fost o situaţie politică destul de puţin înţeleasă pe plan european şi cred că este în interesul României şi al Ungariei pe de o parte să fie conectaţi la viaţa politică a Europei, dar nu să devină câmpul de bătălie pentru forţele politice europene. Trebuie să găsim echilibrul corect în acest sens.

Simţiţi o presiune din partea Uniunii în acest sens?

A fost anul trecut. Vă reamintesc, congresul Partidului Popular European a avut loc la Bucureşti într-o perioadă de campanie electorală. Dar faptul că în decembrie au avut loc alegeri democratice cred că a liniştit acest lucru şi de atunci nu pot să spun că am simţit presiuni politice. Mai ales că rezultatul alegerilor a fost unul foarte clar.

Asta înseamnă că România ar putea să intre în viitorul apropriat în Spaţiul Schengen?

Asta nu depinde de România. Este o situaţie socială şi politică în unele ţări europene care în această perioadă face foarte greu accesul unor noi membri în Uniunea Europeană, în Spaţiul Schengen. În perioade dificile din punct de vedere economic şi social, ideea de a renaşte sentimentul anti-imigraţie, anti-Europa de Est e o idee prezentă, pe care însă, sigur, nu o consider fericită. E o realitate. Asta nu cred că afectează doar România şi Bulgaria. Cred că afectează toate ţările din estul Europei - noii membri ai Uniunii Europene (şi Polonia, şi Slovacia, şi Ungaria). Cred că aici avem un interes comun, de a nu fi consideraţi membri de rangul doi ai Uniunii Europene. Vă dau un singur exemplu: cred că România, Ungaria, Bulgaria, Polonia ar fi avut o poziţie mai puternică în negocierea bugetului Uniunii Europene dacă am fi fost mai uniţi. E bugetul pe şapte ani, multianual, 2014 - 2020. Aşa, am cam avut cu toţii de pierdut.

Înseamnă că ar fi trebuit mai degrabă să ne ocupăm de probleme financiare şi nu de probleme ale steagurilor?

Nu cred că cele două lucruri trebuie să se excludă. Respectul pentru tradiţii, pentru identitate este important. Dar nu reprezintă totul. Sau oricum nu reprezintă cel mai important lucru. România este al doilea partener pentru exporturile Ungariei. Şi mă gândeam câţi maghiari au de lucru, au un job în Ungaria, pentru a produce acele bunuri care se exportă în România. Nu vorbim niciodată despre acest lucru. Nu vorbim despre faptul că proiecte regionale, în special pe energie, pot să aducă prosperitate în România şi în Ungaria. Nu vorbim despre faptul că ar trebui să avem mai multe proiecte de infrastructură comune. Ieri (miercuri, n.r.), în şedinţa de guvern, am aprobat deschiderea unui nou punct de frontieră. Pentru oamenii din zonă e foarte important. Dar noi nu vorbim niciodată despre aceste lucruri. Şi atunci, dorinţa mea este să vorbim despre toate lucrurile importante, nu doar despre unele. Cred cu foarte mare tărie că multe lucruri din trecut ne despart, mă refer la România şi Ungaria, dar că foarte multe lucruri din prezent şi din viitor ne obligă să fim uniţi. Mai cred şi că sunt două variante: ori câştigă înţelepciunea, dialogul, cooperarea şi, practic, avem cu toţii de câştigat, ori câştigă extremismul şi populismul şi atunci o să avem cu toţii de pierdut. E simplu.

Aţi câştigat alegerile cu două treimi, exact ca şi premierul maghiar. Şi, dacă mă uit mai atent, ajung la concluzia că aţi folosit din când în când şi aceleaşi metode... doar că pe stânga. Care ar fi totuşi diferenţa între dumneavoastră şi premierul maghiar?

Avem în comun numele de Victor şi majoritatea din parlament. Avem multe alte lucruri însă care nu sunt în comun. Pornind de la faptul că aparţinem unor familii politice europene diferite. Dar prefer să nu mă uit, să dau sfaturi ce trebuie de făcut în Ungaria. Am foarte lucruri mai întâi de făcut în România, înainte să le dau sfaturi altora. Dar am fost cel mai tânăr ministru în guvernul din 2003, acum 10 ani, şi atunci guvernul României şi guvernul Ungariei au semnat un document istoric şi-mi aduc aminte că erau două guverne care lucrau foarte bine împreună. Deci se poate. Asta sper să se întâmple şi în viitor.

Şi eu. Acum, o întrebare sensibilă: cea a autonomiei. Ar putea exista autonomie într-o ţară care, prin definiţie, se declară stat naţional? Şi, dacă da, în ce mod? Din punct de vedere cultural sau al limbii?

Categoric, da. Poate şi trebuie să existe. Iar proiectul guvernului cu care am câştigat alegerile include o mult mai mare descentralizare. De la guvernul central către regiuni, către autorităţi locale. Cultural, administrativ, economic. Foarte multe din atribuţiile guvernului central eu cred că vor fi mai bine exercitate pe plan regional şi pe plan local. Dacă ne referim exact la zonele în care maghiarii sunt majoritari în România, eu am propus şi am în continuare, chiar dacă nu la guvernare, un parteneriat cu reprezentanţii legitimi, din punct de vedere politic, ai minorităţilor maghiare. Conform votului democratic al comunităţii maghiare din România, aceştia sunt reprezentaţi legal de UDMR. Respect UDMR şi colaborez cu UDMR ca şi cu reprezentantul politic al maghiarilor. Ei, în ultimii 20 de ani, au obţinut foarte multe drepturi şi foarte multe lucruri pentru comunitatea maghiară şi le vor obţine şi în continuare, prin dialog, perseverenţă şi fără extremism. Cred că aşa vor obţine şi în continuare, cu aceleaşi metode. Pentru mine este o situaţie un pic ciudată. O parte din presa maghiară am văzut că mă acuză că sunt antimaghiar. O parte importantă din presa română mă acuză că sunt prea pro-maghiar. Important este că nu sunt deloc antimaghiar, sunt responsabil pentru toţi cei care trăiesc în România – români, maghiari, de alte naţionalităţi. Cred că trebuie toţi să aibă aceleaşi drepturi şi până la urmă să beneficieze în mod egal de guvernul pe care îl conduc. Sunt responsabil de modul în care, pe viitor, reformele administrative regionale pe care o să le facem vor fi acceptate de către populaţia României, inclusiv de minoritatea maghiară. Şi sunt responsabil să respect întotdeauna reprezentanţii minorităţii maghiare care au poziţii corecte, raţionale, echilibrate şi să luptăm împreună împotriva extremismului din ambele părţi. Am învăţat deja că şi în România, şi în Ungaria, şi în alte ţări, populismul şi extremismul aduc voturi, dar acele voturi se plătesc foarte scump după aceea, când eşti la guvernare. Aşa că prefer centrul, nu extremele. Cred că doar asta este soluţia corectă. Vreau să spun încă o dată că prin raţiune, perseverenţă şi foarte mult echilibru minoritatea maghiară a obţinut şi va obţine în continuare foarte multe lucruri şi drepturi la nivel european.

Există voci în Ungaria care susţin că UDMR nu a reuşit să intre în actualul guvern pentru că au existat problemele legate de înhumarea lui Nyiro, vizitele ciudate în Ardeal ale preşedintelui Parlamentului maghiar... Şi, prin asta, relaţiile s-au răcit.

Poziţiile extreme şi provocările stârnesc reacţii de acelaşi fel pe partea cealaltă. Sigur că, până la urmă, nu are nimeni de câştigat. Ce pot să spun este faptul că, fără a fi la guvernare şi nici în coaliţia de guvernare, deci fără un acord politic, eu am considerat normal ca minoritatea maghiară să fie în continuare reprezentată în toate structurile guvernamentale care se referă la cultură, la educaţie, la drepturile minorităţilor. Avem alianţe politice şi lucrăm foarte bine în judeţe ca Mureş, Sălaj, Satu Mare, unde sunt mulţi maghiari. Consider UDMR ca fiind singurul partener cu care putem obţine rezultate în reprezentarea minorităţii maghiare. Când spun rezultate, mă refer la rezultate pozitive pentru minoritatea maghiară şi, sigur, pentru România.

Acest lucru a fost demonstrat la alegeri, în Ardeal. Maghiarii au ignorat în totalitate cele două formaţiuni create în mod artificial, iar majoritatea voturilor au mers către UDMR. Tocmai din acest motiv, m-a intrigat o declaraţie a lui Szasz Jeno de acum două săptămâni vizavi de retragerea controlată a minorităţilor maghiare şi de predarea deliberată a teritoriilor. A cerut cineva din partea română aşa ceva?

Nu. Şi nici nu va cere. Cu cât aceste declaraţii sunt mai exagerate, cu atât ele nu au credibilitate şi nu au suport nici măcar în rândul minorităţii maghiare. Sunt încă destule lucruri de rezolvat, dar, repet, important este dacă ne interesează să obţinem acele progrese prin dialog, prin negociere sau doar să facem un război al declaraţiilor care, de fapt, blochează orice fel de progres.

Acesta să fie motivul pentru care nu au fost făcute declaraţii comune cu ocazia vizitei ministrului de Externe maghiar? Sau nu a fost  nimic de spus?

Nu, spun eu. Limbajul şi mesajul ministrului de Externe a fost unul bine primit la Bucureşti. Un mesaj moderat, un mesaj de dialog, pe care l-am salutat. Am stabilit împreună un mesaj al meu pentru premierul Orban. Reprezentanţii guvernului trebuie să dea un exemplu de echilibru în declaraţii, tocmai pentru a-i influenţa pozitiv pe ceilalţi membri ai parlamentului, ai autorităţilor locale, alţi oameni politici. Preşedintele Parlamentului român, domnul Zgonea, l-a invitat pe domnul preşedinte Kover la Bucureşti, dar cred că guvernele şi membrii guvernelor – miniştri, secretari de stat – trebuie să dea exemplu de moderaţie, nu să pună gaz pe foc. Sigur că suntem politicieni şi uneori vrem şi voturi. Dar cred că membrii guvernului au o responsabilitate mai mare decât doar de a obţine voturi. Sunt foarte optimist că acest mesaj va fi înţeles şi păstrat de ambele guverne. Nu mă refer doar la guvernul maghiar, ci şi la cel român. E un angajament comun, nu doar un reproş pentru ceilalţi.

În încheiere... Că veni vorba de voturi. Veţi fi prezent, sâmbătă, la Budapesta, la invitaţia lui Mesterhazy Attila. Dar ştiţi că nu sunteţi aşteptat doar la manifestările socialiştilor? Ci şi în faţa clădirii...

Ştiu şi, până la urmă, e democratic. Am fost foarte onorat şi bucuros de invitaţia socialiştilor maghiari, Mesterhazy Attila este un prieten al meu şi un om din aceeaşi generaţie, ca şi Serghei Stanişev, liderul din Bulgaria, şi cred că împreună trebuie să dăm un mesaj nu de cofruntare, ci de dialog şi de obiective comune. Cred că e democratic să fie manifestaţii şi împotrivă, nu doar pentru, dar acesta e un semn bun pentru România, un semn că în România dorinţa de dialog este mai importantă decât extremismul. Prim-ministrul Viktor Orban a venit de multe ori în România, la Bucureşti sau la Balvanyos, şi niciodată nimeni nu a protestat faţă de prezenţa sa. Şi nimeni nu va protesta nici în viitor, când va veni în România. Asta înseamnă că forţele extremiste şi împotriva dialogului sunt mai slabe în România. Acesta este un lucru bun şi sper să se întâmple pe viitor, cândva, şi în Ungaria. Extremismul este un duşman al ambelor ţări. Niciodată, nici în trecut, nici în viitor un prim-ministru maghiar nu va fi primit cu proteste în România. Sper că următorul prim-ministru român care va merge la Budapesta va fi primit la fel. Nu eu, sâmbătă, dar viitorul.

Vă mulţumesc pentru interviu şi vă doresc drum bun!

Koszonom (mulţumesc, n.r.).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările