În primul rând, Curtea va trebui să explice de ce şi-a încălcat propria decizie, propria jurisprudenţă. Anul trecut, când preşedintele Iohannis reproşa premierului Dăncilă că a plecat în concediu şi l-a lăsat la comandă pe Paul Stănescu fără să-i ceară avizul, Curtea stabilea că prerogativa de a sesiza CCR cu conflict juridic este una exclusivă a titularului prevăzut de Constituţie (a premierului, în acel caz), care în principiu nu este transmisibilă. Curtea explica: în momentul în care premierul pleacă în concediu şi îşi deleagă atribuţiile curente către un alt ministru, acestuia din urmă nu i se deleagă şi atributul de a sesiza CCR. Acest atribut devine transmisibil abia în momentul în care premierul este realmente în imposibilitate obiectivă de a-şi exercita funcţia, iar înlocuirea acestuia cu un alt ministru se face, conform Constituţiei, prin antrenarea voinţei preşedintelui.

În momentul în care a plecat în concediu, Liviu Dragnea i-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache exact cum a procedat anul trecut şi Viorica Dăncilă cu Paul Stănescu. Constituţia nu prevede, ca în cazul premierului, nicio situaţie în care preşedintele Camerei Deputaţilor să-şi poată delega şi prerogativa exclusivă de sesizare a CCR. Acum, acceptând sesizarea lui Florin Iordache făcută în numele lui Liviu Dragnea, Curtea pare a contrazice ce a spus anul trecut. Şi atunci se pune întrebarea: care dintre deciziile CCR trebuie respectată? Prima? A doua? Sau de la caz la caz? Şi încă: de ce să mai respectăm deciziile CCR, din moment ce Curtea însăşi nu şi le respectă?

O altă problemă pe care o ridică această decizie este că pune în discuţie autoritatea de lucru judecat. Spre deosebire de cazul completelor de 5, unde CCR a judecat o premieră, situaţia privind specializarea completelor de 3 a mai fost judecată în instanţele regulate. Mai mulţi inculpaţi au ridicat anterior excepţii de nelegalitate a compunerii acestor complete, exact pe motivul că n-ar fi specializate pe corupţie, şi toate au fost respinse prin decizii definitive. Curtea vine acum şi infirmă practic toate aceste sentinţe, iscând din nou o serioasă incertitudine juridică: care decizii sunt de luat în seamă, cele ale instanţelor sau cea a CCR?

Cu decizia de miercuri, completăm bilanţul CCR din ultimii doi ani şi jumătate. De când coaliţia PSD-ALDE a preluat puterea, Curtea Constituţională a judecat 10 conflicte juridice de natură constituţională (instrumentul folosit preponderent de politicieni atunci când nu găsesc alte căi legale ca să-şi rezolve problemele juridice). Dintre acestea, coaliţia PSD-ALDE a câştigat nouă.