Baronul PSD Nicolae Bădălău şi-a dat lege ca să poată fi şef la Curtea de Conturi. Ce zice Dragnea

Baronul PSD Nicolae Bădălău şi-a dat lege 
ca să poată fi şef la Curtea de Conturi. Ce zice Dragnea

Nicolae Bădălău, un baron supărat

Nicolae Bădălău, baron de Giurgiu şi numărul doi în ierarhia PSD după Liviu Dragnea, a modificat o lege doar pentru interesul său. Bădălău, de profesie inginer şi condamnat înainte de Revoluţie pentru că a furat grâu, a modificat Legea Curţii de Conturi ca să poată ajunge şef al acestei instituţii, în locul lui Nicolae Văcăroiu. Decizia finală stă în pixul lui Liviu Dragnea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce face un parlamentar PSD când legea nu-i dă voie să ocupe un post călduţ la stat? Modifică legea, astfel încât să poată primi sinecura pe care a pus ochii. Este cazul lui Nicolae Bădălău, baron de Giurgiu, senator şi preşedinte executiv al PSD, al doilea om ca putere în partid după Liviu Dragnea. Surse politice au declarat pentru Realitatea TV că Bădălău râvneşte la fotoliul de preşedinte al Curţii de Conturi,  funcţie ocupată acum de Nicolae Văcăroiu, căruia în toamnă îi va expira mandatul. „Adevărul“ arată modul în care baronul PSD a amendat o lege numai şi numai în interes personal. „Prin mai-iunie, Bădălău se lăuda la toată în lumea în partid că el va fi şef la Curtea de Conturi“, au declarat surse din PSD pentru „Adevărul“. Fix în luna mai, Bădălău însuşi relaxa condiţiile cerute de lege pentru ocuparea postului de preşedinte al Curţii de Conturi. Iată cum.

Articolul 47 din Legea de funcţionare a Curţii de Conturi (94/1992) impune trei criterii pentru  şefia instituţiei: „studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică“. Deci Nicolae Bădălău, de profesie inginer, n-ar fi putut ajunge şef al Curţii de Conturi. Numai că a depus personal un amendament la lege, astfel încât condiţiile de studii sună acum în felul următor: „studii superioare economice, juridice sau inginereşti”.  Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi, căci PSD deţine controlul în Parlament. Aşadar, legea care-l oprea pe Bădălău să ajungă preşedintele Curţii de Conturi a fost modificată chiar de Bădălău pentru Bădălău. Căci restul condiţiilor le-ar îndeplini. Preşedintele executiv al PSD are o experienţă de 10 ani ca diriginte şi administrator de şantier, aşadar a dobândit şi „o pregătire temeinică“. E drept că Nicolae Bădălău şi-a mai fardat  CV-ul după ce a ajuns în funcţii publice. Spre exemplu, a obţinut şi o diplomă de licenţă în Drept, la Universitatea privată Bioterra, abia în 2008, la 48 de ani, însă n-ar  bifa şi criteriul experienţei de 10 ani.

Cum a ajuns să schimbe legea
Modul în care Bădălău a ajuns să depună amendamentul care a schimbat legea în favoarea sa este o poveste în sine. În vara anului 2016, nouă parlamentari PSD, printre care Liviu Pop şi Ecaterina Andronescu, au iniţiat un proiect prin care doreau să modifice Legea de funcţionare a Curţii de Conturi, în sensul în care cereau dreptul la pensie de urmaş pentru moştenitorii celor care au condus instituţia. În noiembrie 2016, proiectul a fost adoptat tacit (fără a fi dezbătut şi votat) de Camera Deputaţilor, apoi a ajuns în Senat. Pe 16 mai 2017, proiectul a ajuns în Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Senat, pentru a primi raport. În şedinţă, Nicolae Bădălău a depus amendamentul care i-a deschis uşa spre Curtea de Conturi, deşi scopul iniţial al proiectului era cu totul altul. La sfârşitul lunii mai 2017, legea a fost adoptată de Senat, iar o lună mai târziu a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis cu tot cu amendamentul lui Bădălău. Aşadar, în acest moment, există cadru legal ca preşedintele executiv al PSD să fie numit şef al Curţii de Conturi, mai lipseşte doar decizia politică.

Dragnea mârâie
Preşedintele PSD Liviu Dragnea este cel care hotărăşte dacă Bădălău va fi urmaşul lui Nicolae Văcăroiu, căci, potrivit legii, preşedintele Curţii de Conturi este numit prin votul Parlamentului, acolo unde PSD are majoritate. Surse din PSD au declarat pentru „Adevărul“ că Dragnea n-ar agrea numirea lui Bădălău, de frică să nu târască partidul într-un nou scandal public. Aceleaşi surse au mai povestit pentru „Adevărul“ că ezitările lui Dragnea au stârnit nemulţumirea lui Bădălău, în condiţiile în care baronul de Giurgiu a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai actualului lider PSD. Pe scurt, Bădălău se simte nedreptăţit. De altfel, preşedintele executiv al PSD a refuzat să prezideze şedinţa Biroului Permanent Naţional de săptămâna trecută, deşi acest rol îi revenea lui, în condiţiile în care Liviu Dragnea era plecat în concediu în Grecia. Decizia finală va fi luată la toamnă, odată cu începerea sesiunii parlamentare.  

„Ficăţel“, condamnat pentru grâul furat
În 1988, Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu. "Profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de Recepţie Malu Spart, a sustras  4 saci cu grâu  pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru, vânzându-i acestuia cu suma de 1.200 lei", se arată în decizia instanţei.  Liderul PSD a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare, pe care, cu şansă, n-a mai executat-o. Nicolae Ceauşescu, cu ocazia aniversării a 70 de ani, a amnistiat toate condamnarăile mai mici de 10 ani.  Bădălău apucase totuşi să stea totuşi două săptămâni în arest. Nicolae Bădălău este poreclit baronul-Ficăţel, din cauza unui dosar penal penal în care este acuzat că a luat şpagă carne de pui pentru a o da mită în alegeri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările