Vinovăţiile morale din spatele valului de violenţe comise de recidivişti eliberaţi cu recursul compensatoriu

Recidiviştii care au beneficiat de legea recursului compensatoriu, promulgată de majoritatea PSD-ALDE, continuă să facă victime după ce, marţi, un bătrân de 76 de ani a fost tâlhărit în scara propriului bloc. Specialiştii atrag atenţia că valul de infracţiuni comise de aceştia va continua, în condiţiile în care legea nu a făcut o diferenţă între deţinuţii de bună-credinţă şi recidiviştii violenţi.

19 octombrie 2017. Intră în vigoare Legea recursului compensatoriu. În aceeaşi zi ies din închisori 529 de deţinuţi.

22 octombrie 2017. Bucureşti. Un violator eliberat din penitenciar în baza mai sus-amintitei legi violează şi tâlhăreşte o tânără care se întorcea noaptea dintr-un club. „Nu credeam că impactul va fi atât de mare”, a declarat atunci Tudorel Toader.

17 noiembrie 2018. Alba Iulia. O tânără este atacată cu o cruzime ieşită din comun în scara unui bloc pentru a fi tâlhărită. Fata a fost lovită în timp ce aştepta liftul. Totul s-a petrecut în câteva secunde. Bărbatul a fost depistat repede. Nicolae Tiberiu Drăgoi tocmai ieşise din închisoare în baza aceluiaşi recurs compensatoriu. Fusese condamnat pentru tâlhărie şi tentativă de viol.

30 noiembrie 2018. Iaşi. Eugen (Jan) Buliga, un interlop eliberat în primăvara aceluiaşi an în baza legii recursului compensatoriu este arestat după ce este pus sub acuzare pentru că ar fi violat o minoră de 17 ani.  A beneficiat de o scurtare a pedepsei de aproape 400 de zile după ce fusese condamnat la 13 ani de închisoare pentru că a violat două minore. Deşi a cerut de mai multe ori eliberarea condiţionată, niciun judecător nu i-a aprobat cererea, pe motiv că are „un potenţial criminogen ridicat“. Magistraţii mai menţionau că individul a mai fost eliberat condiţionat de trei ori în trecut, de fiecare dată recidivând.

24-25 decembrie 2018. Oradea.  Pop Vilmoş de 36 de ani cu mai multe condamnări la activ pentru viol şi tentativă de viol este arestat după ce a agresat sexual o tânără de 19 ani. Eliberat din penitenciar înainte de termen, în baza recursului compensatoriu, bărbatul a recidivat după două luni. Cea mai recentă condamnare este din 2015, victima fiind o adolescentă de 16 ani.

13 ianuarie 2019. Mediaş. Trei bărbaţi sunt acuzaţi pentru comiterea unei crime brutale la Mediaş. Au ucis într-o încăierare un tânăr de 25 de ani. Doi dintre suspecţi au antecedente penale, iar cel care – spun anchetatorii – a înjunghiat victima, a fost eliberat anul trecut, în luna mai, din închisoare, în baza recursului compensatoriu.

PSD: Aceste crime s-ar fi produs oricum

Valul de infracţiuni violente comise de infractorii care au beneficiat de legea recursului compensatoriu, promulgată de majoritatea PSD-ALDE, a continuat ieri cu imaginile şocante ale unei tâlhării. La Galaţi, un recidivist condamnat pentru tâlhărie şi furt este surprins de camerele de luat vederi în timp ce loveşte cu sălbăticie un bătrân de 76 de ani în scara unui bloc. „De la intrarea ei în vigoare peste 14.000 de deţinuţi au beneficiat de prevederile acestei legi, iar aproximativ 900 dintre aceştia sunt din nou în spatele gratiilor mulţi dintre ei comiţând fapte cu violenţă - crime, violuri şi tâlhării. În următorii 3 ani ne aşteptăm ca 70% din aceştia să se reîntoarcă în puşcării, iar anul acesta să vedem o creştere cu cca 3.000 a numărului de deţinuţi”, a explicat Sorin Dumitraşcu, liderul sindicatelor din penitenciare.

„Efectele cred că ar fi fost aceleaşi şi dacă ar fi stat un an în plus în închisoare. Cât să îi ţii acolo ca să ai garanţia că îi recuperezi? Faptul că iei un om din societate, un om periculos, îl tratezi aproape ca pe un animal şi ai pretenţia, când îi dai drumul, să se comporte ca un om”, spunea recent Oana Florea, deputat PSD. Ideea a fost întărită şi de deputatul PSD Nicuşor Halici, preşedintele Comisiei juridice din Cameră. „Din păcate, astfel de evenimente sunt ireversibile (...), chiar recidivişti fiind ei, trebuie să spunem că şi dacă nu ar fi beneficiat de recursul compensatoriu, un astfel de individ ar fi ajuns să înfăptuiască fapte eventual similare şi după ce şi-ar fi ispăşit de drept pedeapsa”, este de părere Halici.

Experţii spun însă că această lege ar fi trebuit să se aplice luând în calcul şi siguranţa şi drepturile tuturor cetăţenilor, cu atenta selecţionare pe baza profilului psihologic al celor liberaţi. „Ar fi trebuit să avem o armată de psihologi care să-i consilieze pe deţinuţii din închisori înainte de a aplica o astfel de lege, mai ales când mulţi dintre ei îşi dezvoltă tendinţa de a face infracţiuni. Or, în acest context noi nu facem decât să eliberăm mai repede nişte cetăţeni mai înrăiţi şi furioşi, pentru că sunt stigmatizaţi de restul societăţii“, a explicat pentru „Adevărul“ Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist. „În cazul acestor indivizi înrăiţi, recidiviştii în special, nu prea mai poţi modela mare lucru. Ei sunt obişnuiţi cu modul lor de viaţă şi cu legile nescrise din penitenciar. Abia aşteaptă să iasă pentru a-şi relua vechile obiceiuri pe care, de multe ori, nici nu le-au abandonat în puşcărie, ci le-au continuat, fie prin telefon, fie prin interpuşi”, spune şi Dan Antonescu, fostul şef al Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei.

Legea nu diferenţiază deţinuţii de bună-credinţă de recidivişti

Potrivit acestuia, legea recursului compensatoriu trebuie abrogată pentru că actul normativ nu face diferenţa între deţinuţii de bună-credinţă, care merită să fie puşi în libertate, şi recidivişti. „Aceştia din urmă nu sunt puţini şi nu ar trebui să beneficieze de astfel de legi. Nu poţi pune în aceeaşi oală un om care a făcut o delapidare, o înşelăciune, cu unul care a tâlhărit sau care a comis o crimă. Cei care nu se îndreaptă nu o fac pentru că aşa le este felul. Marea lor grijă este să se ducă să îi pedepsească pe cei care au depus mărturii împotriva lor, fie că vorbim de victime sau martori din dosar a căror identitate o cunosc. Aceştia sunt în pericol”, a mai arătat Antonescu. „Faptul că legea le permite reducerea pedepselor, nu înseamnă că aceştia îşi modifică automat, în plan pozitiv emoţiile şi comportamentul. Lipsa culturii, lipsa angrenării acestora în diferite activităţi, lipsa suportului psihologic real sunt factori ce contribuie la perpetuarea comportamentelor agresive în libertate”, este de părere psihologul Ilie Marinescu.

În opinia acestuia, în cazul recidiviştilor, încarcerările succesive, cumulate cu lipsa unor programe de reabilitare creează percepţia de victimă în faţa justiţiei. „În cazul condamnaţilor recidivişti, există convingerea că justiţia a fost nedreaptă cu ei, neexistând astfel o asumare a faptelor comise şi o reabilitare. În plus, de multe ori, în aceste cazuri apare o aplatizare afectivă dobândită în confruntarea cu condiţiile din penitenciar, astfel încât pentru mulţi nu există regretul faptei. Ca urmare, aceştia nu vor aprecia niciodată avantajele conferite de această liberare”, a completat psihologul.

Comisia Juridică a creat aparenţa unei supra-aglomerări prin extinderea spaţiului de referinţă la nivelul corpului de detenţie. Astfel, pentru o singură cameră în condiţii improprii, corpuri întregi sunt declarate improprii. În acest fel însă au beneficiat şi deţinuţii-VIP care de regulă au fost cazaţi în camere spaţioase şi bine dotate Sorin Dumitraşcu lider sindical 

Toader reia explicaţiile: Ministerul Justiţiei nu a fost de acord

Ca de fiecare dată, Tudorel Toader a ales să scrie pe Facebook despre consecinţele Legii recursului compensatoriu. Ieri, acesta a scris că Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu modificările propuse la Legea recursului compensatoriu şi s-a exprimat în sensul că acest act normativ este neconstituţional. „Proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Senatul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM. Camera Deputaţilor a înlocuit cele 3 zile cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Ministerul Justiţiei nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare şi studiul de impact primit de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Camera Deputaţilor a extins beneficiul şi pentru alte criterii“, se arată în finalul mesajului publicat de Tudorel Toader. 

Viorica Dăncilă: Miercuri mă voi întâlni cu ministrul Toader

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat marţi seară că în cursul zilei de miercuri se va întâlni cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pentru a analiza efectele legii recursului compensatoriu şi pentru a lua o decizie în acest sens. Ea a precizat că legea a fost iniţiată de guvernul Dacian Cioloş, fiind o decizie ”neinspirată”.

„După cum siti această lege a recursului compensatoriu a fost iniţiată de Guvernul condus de Dacian Ciolos şi cred că a fost o decizie neinspirată la acel moment. Mâine mă voi întâlni cu ministrul Justiţiei tocmai pentru a lua o decizie, care au fost efectele acestei legi astfel incât decizia noastră să reflecte realitatea în România şi lucrurile care s-au întâmplat să nu mai aibă loc. Nu pot să iau o decizie până nu vorbesc cu cei în domeniu”, a declarat Viorica Dăncilă, aflată la Strasbourg.

Moţiune împotriva lui Toader

Vicepreşedintele PNL Gigel Ştirbu a anunţat că va propune, în şedinţa de luni a Biroului Executiv al partidului, o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, la începutul sesiunii parlamentare. “România, raiul infractorilor! Tudorel, ocrotitorul lor! Astăzi (luni - n.r.), în cadrul şedinţei săptămânale a Biroului Executiv al Partidului Naţional Liberal, voi propune colegilor mei să ia în calcul posibilitatea ca la începutul sesiunii parlamentare să depunem o moţiune simplă la adresa ministrului Justiţiei”, a transmis Gigel Ştirbu pe Facebook. La rândul lui, deputatul PNL Florin Roman a anunţat, duminică seara, că va depune un proiect de lege care prevede că persoanele care comit infracţiuni cu violenţe, crime, tentative de crimă, tâlhărie sau viol să nu mai beneficieze de prevederile Legii privind regimul compensatoriu.

Tudor Chirilă, îndemn la semnarea unei petiţii pentru abrogarea legii

Cântăreţul şi actorul Tudor Chirilă (44 de ani) îndeamnă, printr-un mesaj pe Facebook, la semnarea unei petiţii pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu. „Eu zic că merită să semnăm petiţia. Ar fi un minim semn că ne pasă şi sunt convins că ne pasă, mai ales că această lege a fost dată ca să scape câţiva borfaşi de lux cu preţul unor recidive oribile la adresa oamenilor normali. Deci legea nu foloseşte decât unui grup restrâns, în niciun caz cetăţenilor României“, a fost mesajul lui Chirilă. „Opinia publică a fost oripilată de înregistrări video care dovedesc efectele acestei legi. O tânără din Alba Iulia a fost atacată într-o scară de bloc şi o adolescentă de 15 ani din Constanţa a fost tâlhărită pe stradă. În Timişoara, o barmaniţă a fost jefuită după ce a fost bătută cu cruzime de un bărbat, în timp ce în Iaşi un interlop a violat o tânără de 17 ani, racolată într-un club. Un bărbat condamnat anterior pentru omor şi eliberat în baza acestei legi a omorât un tânăr din Mediaş. Toate aceste cazuri s-au întâmplat doar în ultima lună. Atragem atenţia că România nu are capacitatea de a integra persoanele eliberate din penitenciar. Din acest motiv, rata recidivei şi este de 60-70%. Mai mult decât atât, la efectele acestei legi se adaugă greutăţile Poliţiei în a-i prinde pe unii criminali. Peste 300 de autori ai unor omoruri sunt neprinşi“, se arată în petiţia care a strâns peste 25.000 de semnături.