Traficanţii şi consumatorii de droguri, băgaţi în aceeaşi oală de o Lege USR. Bune şi rele în legea aprobată în Parlament

Conform noii legi, posesia de etnobotanice va fi pedepsită cu închisoarea

Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa USR pentru incriminarea posesiei şi traficului cu etnobotanice, demers caracterizat drept ineficient de specialiştii în domeniu ce subliniază că problema drogurilor nu se rezolvă doar prin măsuri punitive. Magistraţii salută însă decizia şi spun că o măsură trebuia luată în acest sens. Liderul USR, Dan Barna, anunţă o dezbatere pentru dezincriminarea consumului de droguri.

Posesia drogurilor etnobotanice pentru consum propriu devine din nou ilegală şi va fi pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Asta după ce Camera Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de lege iniţiat de deputata USR Lavinia Cosma. De asemenea, pedepsele pentru traficul de droguri de risc, cum este catalogat de exemplu canabisul, au fost majorate de la 2 la 7 ani, de la 3 la 10 ani. 

„Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”, este forma nouă a art. 2 din Legea 143/2000. În plus, sunt pedepsite operaţiunile (cultivare, amestecare, oferire, cumpărare, vânzare, transport) „cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive” cu închisoarea de la 2 la 7 ani (în prezent era de 6 luni-3 ani sau amendă), dar şi operaţiunile cu „produse despre care trebuia sau putea să se prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive”. 

În acest caz, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani, faţă de 3 luni - 2 ani sau amendă, cum este acum. Publicitatea pentru etnobotanice era sancţionată cu închisoare 1 lună-1 an sau amendă, de acum va fi 1-5 ani închisoare.

De asemenea, sunt majorate pedepsele pentru traficul cu droguri de mare risc, cocaina, extasy, de la un maxim de 12 ani, pedepsele putând ajunge până la 15 ani iar, importul şi exportul de droguri de risc, care erau pedepsite cu 7-15 închisoare, de acum vor fi pedepsite cu 10-20 ani 

închisoare. 

Ţinta este traficul de droguri şi nu posesia

Iniţiatoarea legii, deputatul Lavinia Cosma, susţine că aceste modificări erau necesare în contextul în care exista un vid legislativ cu privire la reglementarea acestor substanţe psihoactive şi scopul urmărit nu este unul de pedepsire a consumatorilor. „Acest proiect de lege nu creşte pedepsele pentru consumatori. Pedepsele cresc pentru traficanţii de droguri. Scopul proiectului a fost şi este incriminarea produselor etnobotanice în condiţiile în care există un vid legislativ şi din această cauză România a ajuns un paradis al traficanţilor. Ţara noastră este una dintre ultimele ţări din UE care incriminează etnobotanicele, ceea ce a dus la adevărate tragedii. Am vorbit cu foarte mulţi părinţi care sunt devastaţi de efectele pe care aceste droguri le-au avut asupra copiilor lor. Medical, aceste substanţe sunt mult mai periculoase decât drogurile. Efectiv termină un copil în câteva luni. Nu poţi să te duci în şcoli să faci prevenţie să le explici copiilor despre pericolele reprezentate de aceste substanţe atunci când ele pot fi procurate legal, de pe internet”, a declarat deputatul USR.

Nu avem nicio clinică pentru tratarea dependenţilor 

Specialiştii din domeniu critică însă în termeni extrem de duri modificările votate de Parlament. Aceştia susţin că este un proiect legislativ făcut „noaptea ca hoţii”, fără consultarea specialiştilor din domeniu, un proiect ce mizează exclusiv pe politici punitive, dovedite ineficiente în toate statele unde au fost aplicate. „Ce este condamnabil este lipsa completă a consultării societăţii civile, a psihologilor, a medicilor, a profesioniştilor din domeniul consumului de droguri care de douăzeci de ani duc greul acestui fenomen. Nu pot să spun decât că este un proiect făcut noaptea ca hoţii, nu există alt termen. Apoi, creşterea pedepselor cu închisoarea (atât pentru consum, cât şi pentru trafic) nu este o măsură eficientă pentru descurajarea consumului, o dovedesc toate cercetările şi experienţele internaţionale. Este cea mai scumpă dintre abordări, una care extrage consumatorul din contactul cu medicul sau psihologul care îl poate ajuta şi expune în mediul infracţional din închisoare. Practic, resursele sunt alocate celei mai ineficiente metode”, este de părere psihiatrul Eugen Hriscu, directorul ştiinţific al organizaţiei non-guvernamentală Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).

În opinia acestuia, actualul flagel al etnobotanicelor este efectul politicilor punitive, singurele pe care legiuitorul ştie să le ia în problema consumului de droguri. „Explozia etnobotanicelor cauzată tocmai de politicile represive deja existente va fi accentuată şi mai mult de nou – legiferat creştere a pedepselor. Aceste droguri, la 10 lei gramul faţă de 60 gramul de canabis, erau oricum drogul săracului. Aceste măsuri nu vor face decât să îndrepte şi mai mulţi consumatori către ele, odată cu creşterea preţurilor. Problema este că, aşa cum arată rapoartele Agenţiei Naţionale Antidrog, în ultimii ani avem o creştere semnificativă, de peste 50%, a condamnărilor şi încarcerărilor pentru traficul şi consumul de droguri. Deci nu vorbim de nişte instituţii luminate, instanţele, procurorii şi poliţiştii în rare ocazii înţeleg realităţile şi fac diferenţa între trafic şi consum. Această lege va deveni un exemplu pentru cum bunele intenţii ale neprofesioniştilor în domeniul drogurilor pot avea consecinţe invers celor scontate”, subliniază acesta.

Nu în ultimul rând, specialistul notează că în ţara noastră nu există nici măcar o clinică pentru tratarea dependenţilor de droguri, deci eforturile statului în această materie, altele decât cele punitive, sunt zero. „În România nu există niciun centru de tratament rezidenţial pentru minorii consumatori sau dependenţi de droguri. Nici la stat, nici la privat. Nu avem niciun centru rezidenţial finanţat de stat pentru adulţii dependenţi de droguri sau alte substanţe. Statul nu oferă nicio soluţie, alta decât să bage oamenii la puşcărie”, susţine Eugen Hriscu. În replică, liderul USR, Dan Barna, a anunţat că partidul pe care îl conduce va propune un proiect prin care să se elimine pedepsele penale pentru consumul propriu. „Poziţia USR este că accentul trebuie pus pe combaterea traficului de droguri de mare risc, pe informare şi pe sprijin pentru cei dependenţi. În niciun caz, criminalizarea consumului nu este o soluţie la problema consumului de droguri”, a scris acesta pe Facebook.

Incriminarea era necesară

La rândul lui, judecătorul Cristi Danileţ susţine că incriminarea deţinerii de etnobotanice în vederea consumului era necesară. „Am avut nenumărate cauze în care erau prinşi cu periculoasele droguri Zombie, care pot avea efecte cutremurătoare asupa consumatorilor. Nu am putut finaliza cauzele şi nici măcar nu s-a putut face confiscarea, din punct de vedere legal, a respectivelor droguri. Actuala modificare legislativă corectează aceste probleme. Astfel, orice operaţiuni cu etnobotanice, adică vânzare, cultivare, amestecare, oferire, cumpărare, transport vor fi pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani. Până acum, aceste pedepse erau 6 luni-3 ani închisoare sau amendă.  În plus, un alt aspect pozitiv, măreşte pedepsele pentru traficul de droguri”, precizează Cristi Danileţ. 

Mai mult, noile pedepse arată că posibilitatea unor pedepse suspendate va fi destul de mică. „Modificarea-surpriză constă în schimbarea legii care sancţionează consumul, producţia şi comercializarea de substanţe etnobotanice fiindcă observăm că în 2011 când a intrat în vigoare această lege puteai să scapi  doar cu o simplă amendă, iar acum, vedem că eşti pasibil de închisoare de până la 7 ani de zile. Asta înseamnă că, în mod imediat, nu vei mai putea beneficia de suspendarea executării pedepsei, dar nici de alte mecanisme care te-ar fi  lăsat «fără cazier pătat» dacă se întâmplă să te prindă poliţia cu o doză de etnobotanice în buzunar”, este de părere avocatul Adrian Cuculis. ; 

Etnobotanicele, cele mai consumate după canabis

Conform ultimelor date statistice deţinute de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) din Ministerul Afacerilor Interne, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România. Pe poziţia a doua se situează noile substanţe psihoactive denumite generic etnobotanice. Sunt cunoscute şi sub denumirea de “droguri sintetice” şi sunt create în laboratoare folosind substanţe toxice în locul aşa-ziselor ingrediente naturale. Conform unor surse, peste 490.000 de români au încercat măcar o dată astfel de substanţă. 

Relevant este şi faptul că, la nivel naţional, în 2017, au fost înregistrate 3.018 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit, iar din acestea în 36,5 la sută a fost menţionat consumul de etnobotanice. Astfel, din trei drogaţi care ajung în serviciile de urgenţă ale spitalelor, unul este sub influenţa etnobotanicelor. 

Fiind de mai multe feluri, etnobotanicele au şi efecte diferite — atât de stimulare, cât şi de deprimare a sistemului nervos central. Un consumator de etnobotanice va da dovadă de anxietate, agresivitate, va avea halucinaţii şi poate deveni paranoic. În plus, respectivul individ dă dovadă de agitaţie extremă, poate avea atacuri de panică şi îşi poate pierde conştienţa. În cazul consumatorilor pe termen lung, etnobotanicele pot duce la depresie, leziuni ale creierului, insuficienţă renală şi hepatică şi, eventual, deces.