„The Economist” despre MCV: Bulgaria rămâne în urmă, „România are o primăvară înaintea sa”
0
Într-un articol publicat pe un blog găzduit de ediţia online a celebrei publicaţii britanice de business „The Economist”, România este prezentată drept „o ţară care a implementat modificări legislative necesare şi mult-aşteptate, îmbunătăţind în acelaşi timp, de asemenea, cooperarea între instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei”.
Redăm articolul publicat în „The Economist”
Atunci când Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene, în anul 2007, Comisia Europeană a impus o condiţie fără precedent, aplicată de obicei doar ţărilor non-UE care doresc să se alăture: monitorizarea temporară a reformelor din cele două ţări balcanice despre care mulţi considerau că nu erau gata să adere la Uniune. Şapte ani mai târziu, Mecanismul de Cooperare şi Verificare încă este în vigoare şi Comisia Europeană care nu dă semne că îl va încheia prea curând .
În cel mai recent set de rapoartele întocmite în cadrul mecanismului, Bruxelles-ul a continuat să certe Bulgaria şi România pentru deficienţele statului de drept, reformele sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Dar cele două rapoarte spun două poveşti diferite cu privire la progresele realizate în aceste domenii. În Bulgaria „progresul general nu a fost încă suficient şi rămâne fragil". De cealaltă parte, România a făcut „unele progrese semnificative ... [care arată] un angajament real pentru reformă”.
În ceea ce Jonathan Allen, ambasadorul britanic în Bulgaria , a numit pe Twitter „ o lectură deprimantă” , Comisia a adoptat un ton vizibil mai dur cu Bulgaria. Mai îngrijorător decât incapacitatea sa de a reforma sistemul de justiţie lent şi ineficient şi de a lupta împotrica corupţiei şi a crimei organizate, Comisia a punctat că trei guverne diferite care s-au perindat la putere de la publicarea ultimului raport, în 2012, nu au putut construi un consens cu privire la modul în care trebuie continuate reformele.
Guvernul Boiko Borisov a scăzut la începutul anului 2013 ca urmare a unor proteste şi a fost înlocuit de către un cabinet interimar. După alegerile anticipate din mai, cabinetul aparent tehnocrat condus de Plamen Oreşarski a fost implicat într-o serie de controverse politice, care au dus la de zi cu zi proteste anti-guvernamentale , care au durat în prezent mai mult de 200 de zile.
În raport, Comisia a scrie despre „controverse repetate, cum ar fi numirile care au fost revocate apoi din cauza unor probleme de integritate” - o referinţă voalată la numirea lui Delian Peevski, un mogul media cu reputaţie dubioasă, în funcţia de director al puternicei Agenţii Naţionale de Securitate, în iunie anul trecut.
România, pe de altă parte, pare a avea o primăvară în faţa sa. Comparativ cu instabilitatea din 2012, când un şir de proteste l-au forţat pe Emil Boc să demisioneze din funcţia de prim-ministru, guvernul actual din România, condus de Victor Ponta, se bucură de o majoritate de două treimi în parlament. Creşterea PIB-ului a avut o rată de invidiat în al treilea trimestru al anului trecut, de 4,1% . În această „atmosferă politică mai calmă”, România a implementat „modificări legislative necesare şi mult-aşteptate", îmbunătăţind în acelaşi timp, de asemenea, cooperarea între instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei , spune Comisia .
Totusi, „preocupările legate de independenţa sistemului judiciar rămâne şi există multe exemple de rezistenţă în faţa măsurilor de integritate şi anticorupţie”, a declarat Marc Gray, purtătorul de cuvânt al comisiei. Un astfel de exemplu este amendarea „netransparentă” a codului penal al ţării în decembrie 2013.
Schimbările, adoptate fără multe dezbateri, erau menite a proteja oficialii aleşi de la urmărirea penală a corupţiei în timp ce, de asemenea, re-incriminau defăimarea. Deşi Curtea Constituţională a ţării a respins ulterior legislaţia, ea se va întoarce la parlament pentru dezbateri suplimentare. Ca reacţie la raportul UE, Transparency International, un ONG internaţional, a afirmat că progresul în lupta împotriva corupţiei în România a fost „lent şi insuficient”, şi a cerut Comisiei să menţină presiunea .
În rapoartele sale din 2012, Comisia a fost mai indulgentă cu Bulgaria, oferindu-i 18 luni până la următorul raport. (România a fost evaluată o dată mai mult în acest interval). Acum, se pare că s-a întors roata. „În comparaţie cu România, Bulgaria era în frunte şi se credea că acesta va fi ultimul raport", spune Tihomir Bezlov de la Centrul pentru Studiul Democraţiei din Sofia. „Acum, cu acest raport , cel mai critic în cei şapte ani , ne-am întors de unde am plecat", conchide el.
CITEŞTE MAI MULT
Ponta şi Cazanciuc susţin că raportul MCV a fost programat „de mult timp“ în ianuarie
Olanda aşteaptă raportul MCV pentru a se pronunţa în privinţa aderării României la Schengen
Se încarcă comentariile...
