STUDIU Sistemul medical din România s-ar prăbuşi la un cutremur cu magnitudinea de 7 pe scara Rihter

STUDIU Sistemul medical din România s-ar prăbuşi la un cutremur cu magnitudinea de 7 pe scara Rihter

Cutremurul din 1977 FOTO Arhivă Adevărul

Un cutremur major ar pune la grea încercare sistemul de sănătate românesc. Mai exact, un seism de şapte pe Richter cu epicentrul în Vrancea ar face ravagii: 6.500 de persoane şi-ar pierde viaţa şi alte 10.000 ar fi rănite. Iar în aceste condiţii morţii nu ar avea unde să fie duşi, iar răniţii de cine şi cu ce să fie trataţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concluzia se desprinde din cel mai recent studiu făcut de Alert, cercetare care arată că lipsurile majore cu care se confruntă spitalele i-ar condamna pe răniţi la şi mai multă suferinţă. Asta pe lângă faptul că mulţi dintre ei nu ar avea unde să fie internaţi din lipsă de spaţiu. Studiul arată că, în Bucureşti funcţionează doar 12 unităţi de primiri urgenţe, 10 destinate adulţilor şi alte două copiilor, rezervele de sânge sunt insuficiente, iar spitalele nu au stocuri de medicamente pentru calamităţi. 
 
Politraume şi amputaţii
 
„Răspunsul la cutremur ar pune o presiune majoră asupra serviciilor de urgenţă”, atrag atenţia experţii care au elaborat studiul. „Mai exact, numărul potenţialilor răniţi ar putea fi de patru ori mai mare decât numărul intervenţiilor medicale obşinuite pe care ambulanţa sau unităţile de primiri urgenţe le au într-o zi”, subliniază aceştia. 
 
La baza concluziei lor stau, de fapt, simulările făcute de seismologi în ultimii ani. Potrivit acestora, un cutremur de 7 pe Richter va provoca între 1.000 şi 6.500 de decese. Iar numărul răniţilor va fi şi el semnificativ, între 3.000 şi 10.000 de persoane urmând să aibă nevoie de îngrijiri medicale. Dintre aceştia, nu toţi ar necesita spitalizare, ci vreo 4.000, care ar avea nevoie de intervenţii chiar în secţiile cele mai supraaglomerate: chirurgia generală, ortopedia, microchirugia constructivă şi reparatorie şi medicina internă. 
 
Experienţa altor cutremure arată că pe termen scurt, sistemul sanitar se confruntă cu politraume cauzate de prăbuşire, strivire, mai ales la nivelul membrelor superioare şi inferioare, din care unele vor necesita amputaţie. 
 
„În acest moment, la un oraş cu două milioane de locuitori 12 unităţi de primiri urgenţe sunt suficiente ca şi număr. Faptul că ele sunt aglomerate arată că trebuie rezolvat sistemul de medicină primară astfel încât să nu mai vină lumea la unităţile de primiri urgenţe atunci când nu este o urgenţă”, este însă de părere medicul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU). 
 
Pregătiri la două spitale din Capitală
 
Pe de altă parte, un punct nevralgic îl reprezintă şi faptul că echipamentele din dotarea spitalelor nu sunt bine fixate în pardoseli, iar la un cutremur acestea ar putea fi primele distruse. Totuşi, un prim pas a fost făcut chiar în urmă cu trei săptămâni, a completat doctorul Arafat. 
 
„S-a făcut o pregătire de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la care au luat parte Spitalul Universitar din Capitală şi un alt spital aflat în subordinea Primăriei. Pregătirea s-a axat pe fixarea echipamentelor şi pe pregătirea spitalelor în caz de seism. Este esenţial ca spitalele, în special cele consolidate, să rămână funcţionale după un cutremur, aceasta este ideea acestei pregătiri”, a punctat medicul. 
 
De asemenea, studiul Alert merge mai departe şi notează că, trebuie luată în calcul şi lipsa de personal medical. Experţii dau ca exemplu cutremurul din 2003 care a lovit regiunea Bam din Iran, când 50% din cadrele medicale erau date dispărute sau erau decedate. Prin urmare, o variantă ar fi ca în caz de cutremur să se ia în calcul mobilizarea personalului sanitar din spitalele de lângă Bucureşti, dar şi transferul pacienţilor către unităţi sanitare din teritoriu. În plus, asistenţa medicală ar putea fi asigurată în cele cinci spitale mobile care pot fi activate. Doar că în acestea ar putea fi trataţi până la 150 de pacienţi, arată cercetarea. 
 
„Se produce o stare de criză la scară mare”
 
„E o problemă delicată. Cutremurul este un fenomen parşiv. Apare o reacţie în lanţ şi, spre deosebire de alte calamităţi, cutremurul are o particularitate: produce o stare de criză la scară mare, rămâi fără comunicaţii, fără transport. Mai grav e faptul că inclusiv spitalele şi locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea pompierii se numără printre clădirile la risc. Bucureştiul e principalul oraş care ar fi afectat, pentru că sunt foarte multe clădiri care sunt vulnerabile în faţa acestei calamităţi”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). 
 
Aici un rol esenţial pentru scoaterea celor prinşi sub dărămături îl vor avea noile echipamente de căutare - salvare urbană achiziţionate de Ministerul Afacerilor Interne. „Vor fi de mare ajutor, iar cele care sunt în teritoriu vor fi trimise în Bucureşti”, se laudă doctorul Raed Arafat. Tot din teritoriu ar urma să fie adus şi sângele necesar transfuziilor. Asta pentru că în România există 10 Centre Regionale de Transfuzii Sanguine. Şi, cu toate că fiecare dispune de un stoc pentru situaţii de urgenţă, acestea sunt prea mici comparativ cu nevoia pe care o presupune un seism. „Colecta centrelor variază pe parcursul anului”, evidenţiază studiul Alert. 
 
Fără medicamente şi cu prea puţine morgi
 
Nici cu stocul de medicamente pentru situaţii de urgenţă nu stăm mai bine, subliniază studiul. Mai exact, doar 10% din rezerva de medicamente şi materiale sanitare e pusă deoparte pentru astfel de calamităţi. Astfel că activarea mecanismului de protecţie civilă trebuie să fie o prioritate pentru autorităţi. 
 
Capitala nu este pregătită nici din punct de vedere al numărului de morgi din spitale. Acestea sunt de patru ori mai puţine decât numărul potenţialelor persoane decedate în urma unui seism puternic, subliniază simulările făcute până acum. 
 
„Asigurarea unei infrastructuri logistice şi administrative pentru o morgă temporară, unde se pot asigura proceduri post-mortem este datoria autorităţilor”, notează specialiştii, adăugând că seismele care apar în timpul nopţii sau dimineaţa devreme provoacă mai multe decese decât cutremurele care au loc în timpul zilei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: