PROPUNERE Amnistie fiscală pentru amenzile pe perioada Stării de Urgenţă
0
După decizia Curţii Constituţionale de miercuri, prin care articolele prin care erau impuse amenzile pe perioada stării de urgenţă au fost declarate neconstituţionale, mai multe voci din sistemul judiciar susţin necesitatea unei ordonanţe din partea Guvernului pentru o amnistie fiscală a tuturor celor peste 300.000 de români sancţionaţi, astfel încât după 15 mai instanţele să nu intre într-un blocaj.
Organizaţia non-guvernamentală pentru drepturile omului APADOR-CH cere, într-un comunicat public remis joi că, după decizia CCR prin au fost declarate neconstituţionale art. 28 din OUG nr. 1/1999 şi întreaga OUG nr. 34/2020, prin care au fost stabilite şi apoi majorate amenzile ce se pot aplica pentru nerespectarea măsurilor stabilite pe durata stării de urgenţă, se impune o amnistie fiscală a tuturor celor amendaţi pentru a nu se ajunge la o supraaglomerare a instanţelor de judecată.
„APADOR-CH consideră că este inutilă supraaglomerarea instanţelor cu contestaţii privind amenzile aplicate în baza unui act normativ declarat neconstituţional, deoarece soluţia ce va fi dispusă de instanţe va fi aceeaşi în toate cazurile, şi cât se poate de previzibilă: admiterea contestaţiei şi anularea amenzii aplicate.
De aceea, pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare ce ţin de administrarea justiţiei şi pentru decongestionarea instanţelor de judecată (care, oricum, au foarte mult de lucru şi fără aceste contestaţii), APADOR-CH solicită Guvernului să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care să dispună amnistia fiscală pentru toţi cei amendaţi pentru nerespectarea măsurilor dispuse pe durata stării de urgenţă”, se arată în comunicatul organizaţiei.
Potrivit experţilor APADOR-Ch, o astfel de ordonanţă nu ar fi neconstituţională pentru că „vizează o situaţie care necesită o soluţie foarte rapidă şi nu afectează (restrânge) drepturi şi libertăţi, ci dimpotrivă repară efectele unui act neconstituţional, fără ca fiecare persoană amendată să mai fie obligată să iniţieze o procedură judiciară”.
În plus, cei de la APADOR-Ch consideră că este necesar să fie incluşi în această amnistie şi cei care au plătit deja amenda, pentru a nu se ajunge la o situaţie discriminatrie. „Ar trebui prevăzut că persoanele care au achitat amenda au dreptul să opteze între restituirea sumei plătite şi folosirea acestei sume achitate pentru plata altor datorii pe care le are la stat”, arată sursa citată.
De altfel, Avocatul Poporului, Renate Weber, susţine că Guvernul Orban ar trebui să vină cu o formulă pentru a anula amenzile majorate date în perioada stării de urgenţă. „Poate că Guvernul va veni cu o formulă, nu ştiu dacă amnistie sau de alt tip, prin care să anuleze toate aceste amenzi”, a spus Weber.
O soluţie logică şi firească
Specialiştii în Drept au amintit de similitudinile actualei situaţii cu decizia CJUE cu privire la taxele auto.
„Dacă ţi-a zis Curtea Constituţională că oricine atacă în justiţie câştigă, care ar fi logica să îi mai pui pe oameni pe drumuri. Toată lumea va atacă aceste amenzi, iar rezultatul va fi acelaşi. Care mai e rostul să ne ducem toţi la instanţe, ca să facem ce? Este o soluţie logică şi firească. Ne putem aduce aminte cum a fost cu taxele auto, au umplut instanţele cu procese unde de la început se ştia rezultatul. Motivul a fost atunci ca statul să nu dea banii imediat, deci era unul bugetar. Ca şi strategie de a nu pune oamenii pe drumuri, este o decizie corectă. Altfel, evident că problema în sine este decizia CCR, că data viitoare când vom avea nevoie de astfel de măsuri, guvernul nu va mai putea stabili aşa ceva. E ridicol să stabileşti o măsură şi să nu poţi să ai sancţiuni pentru ea. CCR-ul s-a arătat supărat pe o lege din 1999, şi noi suntem acum în 2020, iar Avocatul Poporului numai acum a constatat că e problematică. Şi acea ordonanţă a fost făcută tot peste noapte. Minerii veneau pe drum şi noi scriam ordonanţe de urgenţă că nu aveam definită starea de urgenţă şi nu puteam face nimic. Legea de aia e proastă, că e făcută tot peste noapte. Acum e altă situaţie de urgenţă, de altă natură. Sigur, ne trebuia o lege bună pentru toate sitauţiile astea, nu a fost nimeni prgătit pentru aşa ceva. Pentru situaţia de acum clar că nu erau pregătiţi, noi practic suntem supăraţi că nu avem sistem judiciar pentru ceva ce nimeni nu se aştepta. Noi nu am avut nici măşti,lucru care era mai simplu de imaginat. Lumea căuta măşti şi ventilatoare, nu un cadru legislativ profi. Astea se fac în stare de normalitate, ceea ce nu a fost cazul nici acum şi nici la ordonanţa din 1999. Acum, după 15 mai, toată lumea va putea ataca în instanţă aceste amenzi date. Gândiţi-vă ce se va întâmpla atunci cu instanţele din ţară? Partea amuzantă ar fi că doar avocaţii ar avea de câştigat din asta, sunt cauze repetitive, fără nicio complexitate juridică”, a declarat Sergiu Bogdan, conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
De la începutul stării de urgenţă, în România au fost aplicate peste 300.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 600 de milioane de lei (120 de milioane de euro) pentru nerespectarea restricţiilor instituite prin ordonanţele militare, în perioada stării de urgenţă. Procurorul general Gabriela Scutea a declarat că sistemul judiciar se va confrunta astfel cu un val enorm de plângeri pentru contestarea acestor amenzi. „Primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgenţă şi reluarea activităţii de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancţionare contravenţională. Sunt amenzi într-un cuantum mai ridicat şi, pentru fiecare om, o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă”, a subliniat aceasta.
Am respectat aceste legi pentru propria sănătate, nu de frica sancţiunilor
Dincolo de aspectul pur legalist al unei astfel de amnistii, sociologii susţin că chiar dacă este normală o anumită indignare morală faţă de cei care au încălcat în mod vădit măsurile de distanţare socială şi acum vor scăpa de aceste amenzi, trebuie să nu uităm motivele pentru care am decis să le respectăm.
„Evident că la nivel de percepţie publică există o oarecare frustrare plecată de la ideea că domle eu am respectat toate cerinţele, eu am stat închis în casă, şi alţii şi-au făcut de cap şi acum nu vor plăti. Oamenii trebuie să înţeleagă că în primul rând au stat în casă şi au păstrat această distanţare socială dintr-un simplu motiv, pentru binele propriu şi pentru binele propriei familii. Nu pentru altcineva. Oamenii care nu au respectat şi au riscat şi-au riscat propria sănătate şi a celor apropriaţi lor. Evident că nu e corect, pentru că cei care au luat amenzi, dincolo de un procent mic care probabil a venit ca urmare a unor abuzuri din partea forţelor de ordine, dar cea mai mare parte au fost amenzi acordate corect. În final e vina celor care au scris aceste ordonanţe, nu poţi avea tu ca stat pretenţia ca cetăţenii să-şi respecte legile atâta timp cât tu încerci să ocoleşti aceleaşi reguli. Totul trebuia făcut ca la carte, pentru că dacă laşi portiţe de scăpare se ajunge la astfel de situaţii”, a declarat sociologul Vladimir Ionaş.
Reamintim că CCR a decis, miercuri, că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.
Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.
În esenţă, CCR declară că restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu se poate face prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată în Parlament.
Se încarcă comentariile...
