Principalele controverse din mandatul de ministru al Justiţiei al lui Tudorel Toader

Principalele controverse din mandatul de ministru al Justiţiei al lui Tudorel Toader

Tudorel Toader / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Tudorel Toader, singurul ministru al Justiţiei care nici măcar nu a menţionat problema luptei anticorupţie, s-a remarcat prin mai multe controverse, de la revocarea şefei DNA, Laura Kovesi, la ordonanţe de urgenţă promovate în secret şi fără consultarea magistraţilor la promulgarea legii recursului compensatoriu. Chiar şi în aceste condiţii, Tudorel Toader a reuşit să piardă sprijinul politic al PSD.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tudorel Toader a devenit ministru în contextul foarte tensionat la ordonanţei de urgenţă 13, în februarie acum doi ani. A fost prezentat drept profesionistul care va îndrepta abuzurile din Justiţie înfierate de coaliţia de guvernare. Venea cu un CV impresionant de fost judecător la Curtea Constituţională, profesor de drept şi rector la Iaşi, neafiliat politic, dar recomandat de ALDE într-un post altminteri arondat PSD, notează Digi24.

 
Revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi
 
La nici două luni de la preluarea mandatului, ministrul Tudorel Toader este criticat de liderul PSD pentru refuzul acestuia de revocare a procurorului general şi a şefei DNA de la acea dată, Laura Kovesi. „Evaluând toţi factorii de constituţionalitate, am apreciat că în acest moment nu este oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului şef DNA”, declara Tudorel Toader. 
 
„Mă aşteptam la o argumentaţie în care să se spună tuturor de ce trebuie să fie menţinuţi în funcţii şefii parchetelor, ceea ce era o opţiune, ori argumentaţie pentru a fi revocaţi. În schimb, am văzut o argumentaţie pentru a fi revocaţi, cu o concluzie de a fi păstraţi. Am o oarecare dezamăgire”, a fost răspunsul scurt al lui Liviu Dragnea.
 
Un an mai târziu, ministrul revine cu tema evaluării şefei DNA, prezentând un raport de 20 de puncte în care justifică revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA. Raportul ministrului este respins, punct cu punct, de către procurorii CSM, care caracterizează argumentele ministrului drept enumerări generice, fără o componentă legală. Peste o mie de magistraţi trimit, o scrisoare în care arată că CSM este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraţilor şi are obligaţia constituţională de a apăra independenţa acestora. 
 
Sesizată de Guvernul Dăncilă după refuzul preşedintelui Iohannis de a o revoca pe fosta şefă DNA din funcţie, CCR îl obligă pe şeful statului să semneze decretul de revocare. Este prima victorie majoră pentru ministrul Justiţiei, una care întăreşte poziţia acestuia, cum că, potrivit Constituţiei, procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului. „Nu comentez decizia Curţii Constituţionale. Arăt doar că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonaţi ministrului Justiţiei”, era reacţia Laurei Codruţa Kovesi.
 
Nici până la această dată ministrul Justiţiei nu a reuşit să numească un nou procuror şef în fruntea Direcţiei. În iulie anul trecut, ministrul respingea toţi candidaţii înscrişi pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, majoritatea acestora procurori în cadrul Direcţiei, pentru a o propune ulterior pe Adina Florea pentru această funcţie. Numirea ei în fruntea DNA a fost respinsă de preşedintele Iohannis dar şi de procurorii CSM, care au avizat negativ propunerea, motivând că procurorul Adina Florea prezintă o capacitate de analiză şi sinteză redusă.
 
Revocarea lui Augustin Lazăr, îngropată de justiţie
 
Trei luni mai tărziu, ministrul Toader anunţă demararea procedurii de evaluara a procurorului general al României, Augustin Lazăr, iar în luna octombrie prezintă un nou raport de 20 de puncte prin care cere revocarea acestuia din funcţie. „Actele şi faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligaţiilor constituţionale. Nu se mai poate sustine exercitarea funcţiei de conducere din cadrul Minsiterului Public”, declara ministrul.
 
Raportul ministrului este respins imediat de către Augustin Lazăr,  care susţine că „în condiţiile în care atât controlul IJ şi controlul CSM sunt pozitive, concluziile la care a ajuns ministrul justiţiei este un demers de natură a destabiliza Ministerul Public”. Aceeaşi idee este exprimată şi de către preşedintele Iohannis. „Cererea ministrului Justiţiei este complet neadecvată şi de natură să genereze neîncredere în sistem şi îngrijorare în rândul partenerilor noştri europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul tendenţios şi denotă intenţia acestuia de a subordona politic procurorii“, declara şeful statului.
 
Procurorii CSM avizează din nou negativ raportul ministrului Justiţiei, considerând de această dată că nu sunt respectate condiţiile de legalite, şi nici nu mai analizează punct cu punct argumentele ministrului. „Între ministrul Justiţiei şi procurorii din cadrul Ministerului Public neexistând o formă de subordonare ierarhică, or colaborarea între ministrul Justiţiei şi procurori fiind una inter-instituţională şi nu intra-instituţională, evaluarea activităţii acestora nu s-ar putea realiza decât prin intermediul unor persoane care să îndeplinească acelaşi tip de activitate analizată”, se arată în motivarea CSM.
 
Augustin Lazăr atacă apoi în instanţă raportul de revocare întocmit de ministrul Justiţiei, cauza aflându-se încă pe rolul Curţii de Apel Alba-Iulia. Cauza va fi cel mai probabil abandonată, în condiţiile în care mandatul lui Lazăr expiră la finalul acestei luni.

Săptămâna trecută, ministrul Tudorel Toader a respins toţi candidaţii care s-au înscris pentru funcţia de procuror general. Fostul şef DIICOT, Daniel Horodniceanu, a caracterizat decizia ministrului ca fiind pur subiectivă şi la acuzat de lipsa unor standarde profesionale de evaluare.

Secţia specială pentru anchetarea magistraţilor, moştenirea lui Toader

Ministerului Justiţiei vine la începutul lui 2018 cu propriul proiect de reformare a legilor Justiţiei, care cuprinde ideea înfiinţării unui parchet special care să îi ancheteze pe magistraţi, un proiect care este preluat în final de către Parlament. 

În octombrie 2018, ministrul promovează o ordonanţă de urgenţă pentru operaţionalizarea acestei Secţii (SIIJ) în deplină contradicţie cu recomandările GRECO sau ale Comisiei Europene din rapoartele MCV. La nice trei luni după această ordonanţă,  Guvernul vine cu noi modificări făcute printr-o neaşteptată Ordonanţă de Urgenţă. Proiectul de OUG nu s-a aflat pe ordinea de zi a guvernului. Deşi nu a avut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toader a susţinut în faţa jurnaliştilor, că modificările s-au făcut la cererea CSM. Ordonanţa conţinea nenumărate prevederi, unele în măsură să afecteze activitatea parchetelor, delegările în funcţiile de conducere a parchetelor erau interzise, iar Secţia specială era scoasă de sub autoritatea procurorului general.

Ordonanţa dă naştere unui protest general în rândul magistraţilor care cer abrogarea acesteia. „"Guvernul Romaniei ar trebui sa elimine limitarile adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecatorilor si procurorilor si sa abroge dispozitiile referitoare la infiintarea Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, cu o competenta exclusiva care nu mai exista in cazul niciunei alte categorii socio-profesionale", transmiteau principalele asociaţii ale magistraţilor. 

Deşi ulterior Guvernul Dăncilă vine cu o serie de modificări la prevederile acestei ordonanţe (OUG 7), rămân neatinse articolele de lege ce vizau Secţia specială, condusă acum de procurorul Adina Florea. 

Asociaţiile magistraţilor dar şi forurile internaţionale cer în continuare desfiinţarea acestei secţii. De la înfiinţare, Secţia Specială s-a remarcat prin punerea sub acuzare a fostei şefe DNA, după un denunţ formulat de fugarul Sebastian Ghiţă, chiar în momentul în care Kovesi a făcut public faptul că se află printre candidaţii favoriţi pentru şefia parchetului european. Mai mult fostei şefe DNA i s-a impus măsura controlului judiciar şi i s-a interzis să părăsească ţara. Curtea Supremă a desfiinţat însă măsura propusă de SIIJ în acest dosar. Mai mult, SIIJ a încercat în această perioadă să preia de la DNA dosarul Tel Drum, cerere respinsă de procurorul general Augustin Lazăr. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: