Polonia depăşeşte spectaculos România la dotările cu armament

FOTO MApN

Beneficiind şi de sprijinul industriei de specialitate, militarii polonezi se dotează cu sisteme de armament tot mai sofisticate, în timp ce programele similare ale MApN merg cu frâna trasă din cauza inerţiei companiilor producătoare autohtone, dar şi în urma contestaţiilor depuse după licitaţii

Considerată, alături de România, pion important de apărare pe flancul estic al NATO, Polonia investeşte tot mai mult în capacităţi militare de ultimă generaţie. Însă, spre deosebire de România, în Polonia procesul de achiziţii militare este cu adevărat de invidiat: aeronave de generaţia a V-a sau tancuri de top, iar industria de armament funcţionează în parametri normali. În acest timp, în România, contractul blindatelor Piranha V pare gripat, afacerea corvetelor a încremenit în proiect, iar industria de armament pare amorţită.

Deşi deţin inclusiv peste 40 de avioane F-16, polonezii vor achiziţiona avioane F-35 Lightning II în baza programului Harpia. Vor fi achiziţionate 32 de aparate, iar primul avion de generaţia a V-a american ar putea ajunge sub comanda Varşoviei în 2025 sau 2026. Primele 4 avioane F-35 ar putea fi livrate începând cu anul 2024.

Contractul de 4,6 miliarde de dolari prevede pe lângă livrarea avioanelor şi vânzarea a 33 de motoare F-135 Pratt and Whitney, dar şi pregătirea piloţilor. 

Vor şi tancuri Abrams 

Pe de altă parte, în vara acestui an, Polonia a anunţat că va achiziţiona şi 250 de tancuri americane Abrams. Varşovia a optat pentru cea mai modernă variantă a tancului american, M1A2 SEPv3, dotată cu celebrul sistem de protecţie Trophy. De asemenea, la fel ca în cazul avioanelor F-35 Lightning II, partea americană va asigura pachetul logistic şi de instruire aferent. Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszcza, a anunţat că Polonia urmează să plătească 23,3 miliarde de zloţi (5,10 miliarde de euro) în vederea achiziţionării tancurilor Abrams.

În acelaşi timp, nici industria de apărare din Polonia nu bate pasul pe loc. Concret, uzinele PZL Mielec, de exemplu, cumpărate cu ceva timp în urmă de Lockheed Martin, produc la întreaga capacitate elicoptere de luptă UH-60 Black Hawk care se vând în toată lumea.

Programe cu frâna trasă 

România are în derulare mai multe programe majore de înzestrare a MApN. Două dintre acestea, cele ale rachetelor Patriot şi HIMARS, par în grafic, dar alte asemenea programe par înfrânate din diverse motive sau chiar puse în aşteptare. Astfel, programul Piranha V se află în acest moment în impas şi există inclusiv riscul ca transportoarele din ultima etapă să nu mai fie construite în România, ci direct achiziţionate. 

Contractul presupune achiziţia de către MApN a 227 de vehicule Piranha V, iar începând din etapa a III-a a acestuia, presupune ca toate cele 131 de vehicule să fie fabricate la Uzina Mecanică Bucureşti (UMB). Pentru asta ar fi necesară, conform portalului defenseromania.ro, crearea unei societăţi mixte de tip joint-venture între General Dynamics şi UMB, dar uzina bucureşteană are mari probleme financiare, iar partea americană ezită să se asocieze.

Apoi, aflat încă pe rolul instanţelor, contractul pentru dotarea cu patru corvete multifuncţionale nu poate fi semnat cu Naval Group, care împreună cu Şantierul Naval Constanţa ar urma să construiască navele pentru 1,2 miliarde de euro. 

Totodată, alte două programe de înzestrare ale MApN, cel al livrărilor de camioane extrem de complexe, dar şi cel prin care se trec avioanele de antrenament IAR 99 la standardul Super-Şoim, sunt teoretic în derulare, dar încă nu şi-au arătat roadele. Şi asta cu toate că Iveco a inaugurat în luna aprilie fabrica de camioane la Petreşti-Dâmboviţa, iar Guvernul a semnat încă de anul trecut un contract în valoare de 57 de milioane de euro cu Întreprinderea de Avioane Craiova pentru modernizarea avionului de antrenament al Forţelor Aeriene Române.

În fine, oficiali ai MApN au vorbit în timp despre achiziţionarea a trei submarine şi a mai multor elicoptere de luptă moderne, idei care par acum puse în aşteptare.

Amorţeala industriei de armament

Analistul militar Aurel Cazacu a explicat pentru „Adevărul” de ce merg cu frâna de mână trasă aceste programe de înzestrare ale MApN. „Ministerul Apărării a procedat corect şi a publicat o listă cu programele de înzestare, tocmai pentru ca industria de apărare, dar şi producătorii străini să aibă un ghid orientativ, să ştie ce va contracta în viitor Armata. Numai că s-a dovedit că doar producătorii străini au reacţionat şi că la nivelul Ministerului Economiei, în companiile din industria de armament, în general, nu există o strategie în acest sens. Companiile de stat din domeniu preferă să aştepte bani, subvenţii de la Guvern, în loc să se apuce de treabă, şi atunci îi înţelegi pe cei de la MApN când spun că ar vrea să cumpere din România şi nu au ce.

Am ajuns să nu reuşim să cheltuim în totalitate cei 2 la sută din PIB pe apărare de trei ani. Aurel Cazacu analist militar

La polul opus, companiile din Polonia s-au implicat puternic în producţia de armament şi numai exporturile anuale ajung la 3 miliarde de euro. Păi, fabricile româneşti exportă anual mult mai puţin. În 2020, am depăşit cu puţin 115 milioane de euro, tocmai pentru că produsele nu sunt aşa de competitive cum ar trebui. Apoi, licitaţiile MApN sunt contestate la nesfârşit în instanţă şi uite aşa am ajuns să nu reuşim să cheltuim în totalitate cei 2 la sută din PIB pe apărare de trei ani”, a precizat Aurel Cazacu.