Politica externă a lui Dodon – la limita „trădării“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Igor Dodon
Preşedintele Igor Dodon

Înainte de a pleca la München, la Conferinţa Internaţională pentru Securitate, preşedintele moldovean pro-rus Dodon a apostrofat ambasadorii europeni de la Chişinău, acuzându-i că ar sprijini opoziţia pro-europeană.

Cutumă diplomatică „marca Dodon”

Dodon a imprimat un video pe un câmp, în care i-a acuzat pe diplomaţii europeni că ar bloca relaţiile guvernului controlat de el cu Bruxellesul: „Dacă v-aţi îndrăgostit de vreun partid... . Unii dintre voi mi se pare că sunt membri ai „PAS cu DA” (o formulă care, semantic, în limba rusă, sună vulgar şi umilitor – ea fiind „popularizată” mediatic în perioada regimului Plahotniuc de către holdingul acestuia pentru a desconsidera cele două forţe politice pro-europene – n.n.). Vreţi să fiţi membri de partid? Primiţi cetăţenia Republicii Moldova şi faceţi politică în Moldova. Dar eu vă rog să ne ocupăm de dezvoltarea relaţiilor bilaterale”. Igor Dodon nu a dat nume de ambasadori, dar a spus că ar fi vorba de „3-4 diplomaţi care se ocupă de relaţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu ţările membre ale UE”. „Aceştia merg pe la diferite instituţii şi blochează proiectele care sunt deja lansate. Spun că nu trebuie de dat bani acestui guvern”, a menţionat Dodon.

El a atacat ambasadorii UE la o zi după ce a rechemat şase ambasadori moldoveni, inclusiv pe ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, în mandatul căruia România a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova. Dodon a recurs la acest gest la scurt timp după ce, la o şedinţă a Colegiului Ministerului de Externe, s-a răstit la ambasadorii moldoveni reamintindu-le că nu au fost trimişi în străinătate „la odihnă sau la pensie”. Iar la şedinţa Colegiului Serviciului de Informaţii şi Securitate, desfăşurată miercuri, Igor Dodon le-a cerut ofiţerilor SIS să prevină „imixtiunile externe” în alegerile prezidenţiale din toamnă: „Constatăm deja că s-au activizat unele forţe din afară. Are loc finanţarea unor organizaţii neguvernamentale, încercări de manipulare a populaţiei pentru a provoca nemulţumiri în masă”.

Se vrea ca Putin: Îl deranjează puterea presei libere şi ONG-urile

În opinia reprezentanţilor organizaţiilor non-guvernamentale, declaraţia lui Dodon este una periculoasă şi ar putea fi urmată de acţiuni menite să limiteze activitatea ONG-urilor după modelul lui Putin în Rusia.

Unii analişti politici susţin că Igor Dodon ar încerca acum să-şi subordoneze agenda politicii externe, fiind frustrat că, în cei patru ani de mandat, nu a reuşit să se apropie nici măcar de vecini – România şi Ucraina – după ce a declarat că „Crimeea este parte a Rusiei”, iar „unioniştii sunt lepădături şi trădători care trebuie interzişi”. În cei patru ani de mandat, Dodon nu a întreprins nicio vizită oficială la Bucureşti şi Kiev şi nici viceversa.

Igor Dodon a înţeles că uşa Occidentului va rămâne închisă pentru el şi guvernul său. El este foarte nefericit că nu are acces în cancelariile occidentale şi că drumul lui spre Vest este închis, susţine Vladislav Kulminski, fost consilier de politică externă în guvernul Maiei Sandu. „Nu diplomaţii sunt de vină că nimeni nu vrea să se întâlnească cu Igor Dodon, ci însuşi Dodon”, a mai explicat Kulminski.

În planul guvernării de la Chişinău de schimbare tacită a vectorului geopolitic, despre care se spune că ar fi dictat de Moscova, se înscrie şi recenta declaraţie iritantă a ministrului moldovean de Externe, Aureliu Ciocoi, care a spus că în timpul conflictului armat din 1992 „Rusia a intervenit în războiul de pe Nistru pentru a opri vărsările de sânge”. Asta în condiţiile în care Acordul de încetare a focului a fost semnat atunci de preşedinţii Rusiei şi Moldovei (ca părţi implicate în conflict) – Boris Elţin şi Mircea Snegur – iar ulterior, prin hotărârea CEDO în cazul „grupului Ilaşcu”, Curtea Europeană a recunoscut calitatea Rusiei de stat agresor în războiul din 1992 de la Nistru. Ulterior, conform unor documente emise de guvernul rus (documente obţinute de corespondentul DW din Chişinău în noiembrie 2004), Rusia a înarmat, în 1995 şi 1996, aşa-numita armată transnistreană care tocmai fusese creată.

Pentru scandaloasa declaraţie, ministrul Ciocoi s-a ales cu o moţiune simplă din partea deputaţilor PAS şi PPDA, care urmează a fi examinată la următoarea şedinţă a Parlamentului. Analiştii politici cred că Ciocoi a făcut declaraţia respectivă în colaborare cu Igor Dodon care, la rândul său, îşi coordonează acţiunile cu Moscova. „Dodon şi ministrul lui nu pot spune adevărul, deoarece aceasta ar însemna să lezeze interesele fundamentale ale Rusiei”, a declarant fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu.

Periculos! Combatanţii îl avertizează pe Dodon

image

Oazu Nantoi

La rândul său, deputatul PAS, Oazu Nantoi, îl acuză pe Igor Dodon de „trădare de ţară”: „Rusia, cu asistenţa lui Plahotniuc (în 2016 holdingul mediatic al lui Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon să câştige alegerile în faţa Maiei Sandu – n.n.), l-a făcut pe Igor Dodon preşedinte de ţară, iar acum acest agent rus - îmi asum responsabilitatea pentru aceste cuvinte - laolaltă cu alţi agenţi dintr-o reţea vastă, duce situaţia spre trădare naţională, după un plan pe care noi îl numim „Kozak-2”. Rolul lui Dodon în realizarea scenariului „Kozak-2” a sporit în legătură cu situaţia din Ucraina, unde Putin doreşte ca, în cazul Moldovei, să creeze un „precedent de succes” - să compară în rol de pacificator eficient, iar ulterior acest precedent să-l bage pe gât Ucrainei, care este obosită de acest război hibrid”, susţine Nantoi.

Potrivit lui, în actualul Parlament de la Chişinău „se poate ajunge la linia roşie de trădare de patrie”: „Eu discut cu colegii mei deputaţi din alte fracţiuni. În discuţii private eu îi întreb dacă ei sunt gata să comită infracţiunea de trădare de ţară, care nu are termen de prescripţie”, menţionează deputatul Nantoi.

La rândul său, unul dintre combatanţii războiului moldo-rus de la Nistru, generalul Valeriu Troenco, ex-ministru al Apărării, l-a avertizat, în cadrul unei emisiuni, pe Igor Dodon:

„Combatanţii au lucruri sfinte. Ei pot să-şi apere demnitatea! Combatanţii m-au rugat să-i transmit public, pe această cale, lui Igor Dodon să nu se joace cu focul. Noi am înţeles mesajul şi vă asigur că noi, cei care am stat în fruntea subdiviziunilor care au apărat atunci ţara, pregătim un răspuns adecvat. Ar fi cazul să mediteze, pentru că au de furcă cu oameni care au ţinut arma în mână. Noi, combatanţii, suntem iniţiaţi mai puţin în ale politicii. Jocul nostru politic este scurt pe doi. Nu se poate să-ţi ştergi ciubotele în aşa hal de cei care au apărat această ţară”, a menţionat Troenco.

„Stop Dodon!”

image

La Chişinău sunt anunţate manifestaţii

Şi fostul ministru de Interne, Victor Catan (şi el combatant în războiul de la Nistru), susţine că Igor Dodon ar trebui condamnat pentru trădare. Fostul ministru de Interne vorbeşte despre apariţia unor „combatanţi necunoscuţi, participanţi ai războiului de pe Nistru, pe care nimeni nu-i cunoaşte” şi care ar deservi actuala guvernare. Mai mult, el a atenţionat asupra creării a ceea ce el a numit „armată căzăcească în Republica Moldova”: „Nişte ofiţeri de-ai noştri care au participat în războiul de pe Nistru de partea separatiştilor, la Dubăsari, au fost chemaţi la o conferinţă a cazacilor din Ucraina şi au primit gradul de general. Aceşti oameni crează o armată căzăcească în Republica Moldova”, susţine Victor Catan.

S-au mobilizat şi deputaţii primului Parlament al Moldovei independente. Ei cer demisia şi tragerea la răspundere penală a ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, şi a preşedintelui Igor Dodon. Deputaţii semnatari ai declaraţiei de independenţă consideră că actualii guvernanţi, controlaţi de Igor Dodon, sunt aserviţi Rusiei care, spun ei, „duce un război hibrid împotriva Republicii Moldova”.

În legătură cu ultimele evenimente politice, liderii partidelor unioniste din Republica Moldova şi-au unit forţele şi au declanşat un protest „Stop Dodon!”. Manifestaţiile vor avea loc săptămânal în faţa monumentului domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite