Michèle Ramis, ambasadoarea Franţei: În criză, nicio întreprindere franceză nu a părăsit România. Parteneriatul nostru s-a întărit

Michèle Ramis îşi încheie mandatul la Bucureşti început în 2017. Au fost trei ani şi jumătate foarte intenşi în relaţia bilaterală specială dintre România şi Franţa, într-un mediu internaţional extrem de dinamic şi de complex, marcat în ultimele luni de criza provocată de noul coronavirus la nivel mondial.

Adevărul: Care este stadiul parteneriatului strategic franco-român acum, la sfârşitul anului 2020?

Michèle Ramis: Avem acest parteneriat din 2008, parteneriat care de-a lungul timpului a fost actualizat prin Foi de Parcurs. Parteneriatul se referă la chestiuni bilaterale, la chestiuni europene, la chestiuni economice, privind apărarea, cultura, francofonia. Totul se adaptează în funcţie de ceea ce s-a realizat, de evoluţia lucrurilor. Sper că în aceşti trei ani am contribuit la progresul acestui parteneriat în numeroase domenii. În chestiunile europene, de exemplu.

Preşedintele Emmanuel Macron a prezentat un mare proiect pentru Europa, înţelegând că pentru a construi pe mai departe acest proiect trebuie să ştergem diviziunea Est-Vest, trebuie să implicăm pe toată lumea. Preşedintele Macron a venit de două ori în România, în 2017, în vizită bilaterală, şi apoi la summit-ul de la Sibiu, în 2019, ceea ce a dus la apropierea foarte puternică a celor două ţări în parteneriatul european. Avem enorm de multe interese comune, România ne-a ajutat şi noi am ajutat România în construirea acestui proiect european. Am progresat mult în domeniul cultural, am avut Sezonul Franţa-România.

În domeniul apărării, Franţa şi România au o colaborare solidă. Cooperăm la Bruxelles în ceea ce înseamnă PESCO, ne susţim proiectele reciproc. În domeniul militar, este o prezenţă franceză sporită, poate nu suficient de vizibilă, dar, de exemplu, la Marea Neagră avem mai multe escale, exerciţii, vom avea un ofiţer în Corpul Multinaţinal NATO de la Sibiu. În plan bilateral, au fost trei vizite prezidenţiale în trei ani, întâlniri la nivel guvernamental, preşedinţia României la Uniunea Europeană, un foarte bun moment şi nu în ultimul rând Sezonul Franţa-România.

După trei ani şi jumătate sunt mulţumită că prezenţa franceză este puternică în tot mai multe domenii de cooperare. Prezenţa economică, de asemenea, este foarte puternică, sunt peste 3.000 de firme franceze şi noi investitori continuă să vină. Cooperarea franco-română este prezentă în toate domeniile, practic nu există domenii ignorate.

Ce înseamnă acest parteneriat în chestiunile europene?

Franţa şi România au aceeaşi viziune asupra unei Europe puternice şi solidare. Este o Europă care contează şi care îşi protejează cetăţenii şi interesele. La Bruxelles, România a susţinut propunerile Comisiei Europene care au plecat de la iniţiativa franco-germană privind bugetul şi fondul de relansare economică. A fost un succes, am ajuns la un acord şi toate ţările membre vor avea de câştigat. Suntem total de acord în ceea ce priveşte Brexitul, în privinţa unităţii şi atitudinii ferme europene. Politica Agricolă Comună, directiva drepturilor de autor sunt alte domenii de cooperare foarte bună. De asemenea, România este foarte dornică să participe la Conferinţa privind viitorul Europei pe care Franţa şi Germania au propus-o şi care va începe în curând.

În ce măsură a afectat criza relaţia economică bilaterală?

Criza a încetinit unele lucruri, dar nu a afectat calitatea relaţiei economice. Poate au fost investiţii care au mai aşteptat, dar odată cu reluarea legăturilor aeriene, investitorii au revenit. Pe termen scurt a fost un impact, dar există multă voinţă pentru ca lucrurile să repornească. Însă, relaţia economică s-a întărit. Marile companii franceze au păstrat în criză locurile de muncă cu sprijinul Guvernului român au reluat activitatea rapid. Nicio întreprindere franceză nu a părăsit România şi aşteaptă să participe la relansarea economică. Suntem încurajaţi de planul de relansare a economiei naţionale prezentat de premierul Orban, care conţine proiecte structurale de investiţii publice şi de susţinere a infra-structurii, a Sănătăţii, Educaţiei. Întreprinderile franceze sunt dornice să contribuie la relansarea economică.

Există şi domenii cu abordări diferite. De exemplu, Pachetul Mobilitate, susţinut de partea franceză. Transportatorii români nu sunt deloc mulţumiţi, ca şi alţi transportatori din Estul Europei, acuzând un tratament care ar urma să-i scoată de pe piaţă.

Ştim asta, dar ne luptăm pentru o Europă mai solidară şi mai socială, unde nu sunt mai multe viteze, unde nu există dumping social. Credem că standardele sociale trebuie să se armonizeze în Uniunea Europeană. Pachetul Mobilitate a fost adoptat, nu toată lumea este neapărat încântată, dar Europa va beneficia pe termen mai lung de armonizarea standardelor sociale şi creşterea gradului de convergenţă. Nu este vorba despre protejarea transportatorilor noştri, ci despre respectarea drepturilor lucrătorilor şi despre convergenţă socială. Dincolo de toate aspectele, relaţia este excelentă şi putem fi foarte mulţumiţi de ceea ce s-a realizat până acum.

Preşedintele Macron a calificat drept istoric acordul de la Bruxelles privind bugetul european şi planul de relansare economică. Problema este cum reuşim să profităm cât mai repede de aceşti bani?

Este un acord istoric, am reşit foarte repede să adoptăm un model care este cu totul nou. A fost nevoie de patru zile şi patru nopţi de negocieri, dar Europa a reuşit miracolul adoptării acestui plan. Criza ar fi putut destrăma unitatea Europei, dar europenii au dat dovadă de coeziune, acesta este miracolul. Planurile de relansare naţională depind de planul de relansare europeană şi cu toţii ne dorim să folosim cât mai repede aceşti bani.

Preşedintele Macron susţine că Europa trebuie să-şi ia în mâini propriul destin. Ce înseamnă acest lucru, în contextul geopolitic tot mai complicat în care ne aflăm?

Preşedintele Macron susţine acest lucru, nu este singurul care o face, pentru că nu ne putem delega securitatea, destinul nostru către puteri exterioare. Trebuie să decidem pentru noi. Vedem cum a evoluat contextul geopolitic, cum au evoluat anumite alianţe, că protecţia aliaţilor noştri nu a fost întotdeauna dobândită, deci nu putem rămâne vulnerabili în faţa ameninţărilor care şi ele evoluează. De aceea, preşedintele Macron a susţinut ca Europa să fie mai puternică în asigurarea propriei sale apărări.

Discuţia este în ce măsură acestă iniţiativă, Europa Apărării, vine în concurenţă cu NATO.

Europa Apărării nu este contra NATO, este complementară cu NATO. Franţa este foarte ataşată Alianţei Nord-Atlantice, întărind pilonul european de apărare, întărim de asemenea NATO. Europa este un pol de putere şi trebuie folosim acestă putere pentru a ne proteja.

România este un susţinător al NATO şi al relaţiei trans-atlantice. Cum vedeţi colaborarea în domeniul Europei Apărării?

România este un membru NATO fidel ca şi noi şi s-a poziţionat în favoarea Europei Apărării. România participă la misiuni de pace, a fost prezentă în misiuni de securitate şi de pace în Africa, în Mali, participă la numeroase misiuni ale Uniunii Europene, la exerciţii, este un partener constructiv şi sperăm că proiectele pe care le avem în acest domeniu vor contribui la această Europă a Apărării.

Preşedintele Macron propune în acelaşi timp un dialog cu Rusia.

Această propunere de dialog vizează scăderea tensiunilor. A nu vorbi cu Rusia nu împiedică apariţia tensiunilor, din contră. Credem că angajarea într-un dialog privind securitatea permite scăderea tensiunilor şi evitatrea escaladărilor inutile. Deschiderea către dialog a fost primită cu prudenţă în ţările din Europa de Est, ştim relaţiile pe care le aveţi cu Rusia, dar am spus că nu este vorba despre un dialog complezent cu Rusia, nici de a ceda în faţa Rusiei, ci de a întări prin acest dialog securitatea tuturor ţărilor membre.

Care sunt cele mai importante momente ale mandatului dumneavoastră în România?

Vizita preşedintelui Macron în 2017, prima sa vizită bilaterală după preluarea mandatului. A fost un moment extraordinar care a permis să ne cunoaştem şi să avansăm. Vizita preşedintelui Iohannis la Paris, cu ocazia sezonului Franţa-România a fost un moment extraordinar. Sezonul în sine a reprezentat o perioadă de nouă luni foarte intensă, au venit mulţi miniştri francezi, au fost foarte multe evenimente şi întâlniri, de asemenea preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene a fost extraordinară. Bogăţia relaţiei franco-române este dată şi de prezenţa umană, sunt 8.000 de cetăţeni francezi care trăiesc în România, în Franţa sunt peste 300.000 de români.

Ce înseamnă acestă diaspora românescă în Franţa pentru cele două ţări?

Reprezintă o forţă în relaţia dintre cele două ţări care nu poate fi neglijată. Aceşti cetăţeni participă la viaţa economică, la viaţa culturală şi politică din Franţa. Este o realitate foarte puternică a acestei relaţii. 

Interviu realizat de Ion M. Ioniţă