Aceia dintre dumneavoastră care urmăresc cu oarecare consecvenţă însemnările mele zilnice găzduite cu generozitate de adevarul.ro, au observat, fără doar şi poate, că pe parcursul întregii săptămâni trecute ele au avut în vedere teme cu caracter politic.
Era firesc să fie astfel. Evoluţiile trepidante,
desemnarea unui nou guvern cu toate meandrele specifice unei asemenea operaţiuni
extrem de delicate, controversele legate de decizia d-lui Klaus Iohannis de a
accepta propunerea ca noul premier să fie dl. Mihai Tudose, o persoană care
nici pe departe nu îndeplineşte criteriile de integritate enunţate drept
obligatorii de însuşi preşedintele României, prezenţa unor nume cel puţin
bizare, cu un trecut nu tocmai onorabil, în Cabinetul condus de acesta,
modificările-surpriză aduse Programului de guvernare cu care PSD a câştigat
alegerile din decembrie 2016, în pofida asigurărilor repetate date de dl. Liviu
Dragnea şi alţi nacealnici pesedişti că acesta ar fi unul sfânt au impus o necesară
adecvare a subiectelor de comentarii.
Eram cum nu se poate mai dornic ca în această nouă
săptămână lucrurile să stea cu tot altfel. Adică să nu mai fiu nevoit să
abordez subiecte cu caracter politic. Mai am de analizat spectacole, deşi
stagiunea este cam pe sfârşite, mai am de scris despre cărţi interesante. Cu
atât mai mult cu cât o serie de interviuri publicate nu mai departe decât ieri,
în cascadă, de revista Forbes,
interviuri cu o serie de mari editori de carte, se constituie în tot atâtea
semnale de alarmă legate de cât de puţin se mai citeşte la ora actuală în
România.
Nu a fost să fie. Ieri, când am ajuns acasă, mult după
ora prânzului, şi când mi-am aflat răgazul pentru a face o primă revistă a
presei, privirea mi-a fost atrasă de o ştire aproape incredibilă. La început
chiar am crezut că citesc ceva de genul glumelor inventate de Times New Roman. Un anume Felix Rache,
mai degrabă clovn aflat într-o endemică criză de umor şi de inspiraţie decât
jurnalist, un ins pe care îl mai vedeam din când în când fără nici o plăcere pe
la Antena 3, a fost numit consilier
de Stat la Cabinetul primului ministru al României. Sarcina principală a
domnului Rache constând în pregătirea logistică a manifestărilor publice pe
care le va organiza Guvernul României în anul Centenarului Marii Uniri.
Numirea unui
astfel de piţifelnic într-un post de o asemenea importanţă spune multe despre
nivelul intelectualului al premierului României, despre cât înţelege acesta şi
cât respectă el istoria României. Patrihoţii pesedei care nu pierd nici o
ocazie spre a face glume de autobază, aluzii de doi lei, atunci când pronunţă
insinuant, ironic, „patriotic”, rrromâneşte, nume precum Klaus
Werner Iohannis sau Dacian Julien Cioloş şi-au mai dat o dată măsura valorii şi
a înţelegerii lor specifice.
Cum nu avem nici cel mai mic indiciu că ministrul cancan al Cullturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, intenţionează să îl schimbe pe insignifiantul secretar de Stat Videscu din fruntea Departamentului „Centenar”, se poate spune că chemarea în aparatul de lucru al premierului Tudose a omului cu deziluzia reprezintă un semn de consecvenţă în politica de cadre a guvernului. Şi a PSD.
Marele I. L.
Caragiale a intrat, printre altele, nu doar în istoria literaturii române, ci şi
în istoria României fiindcă i-a făcut celebri pe Lache şi Mache. Premierul
pesedist Tudose îşi pregăteşte posteritatea dându-i un job în imediata-i
apropiere lui Felix Rache.