"Francisc Tobă, consilierul lui Adrian Năstase, a furat la Revoluţie"

Dezvăluiri inedite, despre furturile din acele zile.- Adevărul are informaţii că în Muzeul de Artă din Bucu-reşti se aflau, în decembrie 1989, nişte lucrări importante. Era şi un Rembrandt

Dezvăluiri inedite, despre furturile din acele zile.

- Adevărul are informaţii că în Muzeul de Artă din Bucu-reşti se aflau, în decembrie 1989, nişte lucrări importante. Era şi un Rembrandt care a dispărut atunci. Puteţi confirma aceste informaţii?
- Tablourile au fost luate la repezeală şi depuse la subsolul clădirii în nişte încăperi, pe-acolo, şi au fost păzite de către militarii care compuneau corpul de gardă al palatului regal. Au apărut câţiva indivizi, dintre care unul Muscalu care şi-a permis să facă nişte depozite în altă parte cu tot felul de obiecte furate de prin muzeu. Nu ştiu exact cam ce obiecte de artă au fost găsite la acest Muscalu, dar erau şi tablouri, şi săbii de tot felul luate de pe acolo. Pe ăsta l-a denunţat un pompier de la Muzeul de Artă.
- S-au recuperat tablourile furate atunci?
- Nu avem o plângere de la Administraţia Muzeului de Artă al României că le-au dispărut la Revoluţie tablouri sau că au fost dis-truse. Este ciudat acest fapt, pentru că ar fi trebuit să facă o plângere. În Muzeul de Artă, ştiţi bine, au luat foc nişte încăperi... au fost distrugeri... De ce nu au făcut o asemenea plângere pentru că, de exemplu, directorul de la Biblioteca Naţională a făcut şi a spus exact câte volume au fost distruse şi ce pagube au fost, numai că la Muzeul de Artă nu ne-a dat nimeni...
"Tablourile furate sunt ale ţării, nu ale lui Răzvan Theodorescu"
- Credeţi că există vreo legătură între faptul că soţia de la acea vreme a lui Răzvan Theodorescu, directoarea Muzeului de Artă, a rămas apoi în funcţie?
- Trebuie cercetat exact pentru că tablourile acelea sunt ale ţării, nu ale lui Răzvan Theodorescu…
- Mai era o categorie: nişte tablouri aflate la restaurare în acel moment...
- Da, orice e posibil.
- Era la restaurare acel Rembrandt de care vorbeam şi care a dispărut, s-a spus că a luat foc şi că nu se ştie…
- S-a furat enorm şi din clădirea CC-ului.
- S-a furat şi din casa dictatorului?
- S-a furat şi din casa lui Ceauşescu.
- Aţi găsit hoţii?
- Haideţi să vă spun. De exemplu, la Sibiu, Nicuşor Ceauşescu avea o casă care a fost ornamentată şi cu obiecte de artă de la Bruckental. Bun. Francisc Tobă ăsta, dosarul Sibiu, eu l-am trimis în judecată. Eu l-am trimis în judecată pentru crime şi furăciuni.
- Francisc Tobă, cel care a fost consilierul lui Adrian Năstase?
- Da, deci a furat şi au fost găsite la el acasă obiecte din casa lui Ceauşescu, cele provenite de la Bruckental. Bine mersi a fost pus inclusiv director la tot felul, director general, reprezentantul României nu ştiu unde, deşi este infractor cu acte. Are dosar pentru furăciuni…
Biblioteca Centrală Universitară, distrusă la ordin
- A fost vreo raţiune pentru care s-a dat "foc!" Bibliotecii Centrale Universitare?
- N-a fost nicio raţiune. Dacă staţi de vorbă cu directorul Bibliotecii Universitare, cu dl. Stan - noi l-am audiat, s-a dus personal să îi spună unui ofiţer, ale cărui taburi trăgeau în Bibliotecă, să nu mai tragă că era acolo numai cu nişte femei, care nu mai pridideau să stingă focul, că trăgeau cu trasoare, se înfigeau în cărţi şi luau foc. Iar ofiţerul i-a spus: "Bă, tu nu înţelegi că eu am ordin să dau chestia asta jos, că în turla aia sunt terorişti?".
- Pe vremea aceea se zvonise că în podul clădirii ar fi fost arhive ale Securităţii?
- Nu erau. Au fost cinci sute şi ceva de mii de volume, era un depozit de carte. Securitatea nu avea depozite în Biblioteca Universitară.
- Înseamnă ca s-a dat foc doar aşa, pentru spectacol, pentru efectul psihologic? Tot la fel cum au luat foc autobuzele din Piaţa Universităţii, din iunie '90?
- S-a tras atunci şi în Palatul Regal, Athenee Palace, restaurantul Cina. S-a tras în multe clădiri… Biserica Creţulescu aţi văzut cum arată? Au fost toate acestea pentru că Piaţa era plină de manifestanţi în seara de 22 şi nu vroiau să plece. Şi tot i-au plimbat: mergeţi la televiziune, mergeţi la radio, îi plimbau de colo-colo ca să scape de ei.

"Subordonarea faţă de Moscova a continuat şi după 22 decembrie"
- Au fost agenţi străini infiltraţi în acele zile în posturi-cheie din România? Generalul Militaru, şeful Armatei, care a preluat şi Securitatea în acele zile...
- Generalul Militaru s-a implicat după 24 seara. Deci, până în 24 seara, generalul Militaru nu are nicio contribuţie.
- Era în funcţie Stănculescu…
- Stănculescu dirijează operaţiunile militare peste tot.
- Rolul lui Militaru după aceea care e? Securitatea şi Apărarea au ajuns la un agent sovietic?
- Este rolul de ministru al apărării. Toată armata română şi Securitatea, ca şi Poliţia, şi tot activul de partid erau subordonaţi, conform Tratatului de la Varşovia, Statului Major, ruşilor.- Această subordonare a continuat şi după 22 decembrie?
- Bineînţeles.
- A dat cineva raportul la Moscova?
- Bineînţeles că s-a dat raportul. Toată seara s-a dat raportul.
- Noi, în afară de celebra convorbire telefonică care am văzut-o între Iliescu şi…
- Între Guşă şi...
- Între Guşă la început şi după aceea Iliescu...
- Guşă aţi văzut ce zicea. Nu se opunea venirii ruşilor. Le spunea că nu este cazul pentru că stăpânim situaţia. "Nu s-a pus cu tunul pe toate clădirile şi pe oameni, ce mai vin şi ăia cu tancurile?"
- A fost un grup prosovietic, cel care a luat puterea?
- Păi erau prosovietici, de ce să o spun eu, de ce nu o spuneţi dumneavoastră? Trebuie s-o spun eu? Dan Voinea a zis pe urmă că a fost un grup prosovietic. Păi, nu erau sovietici? Toată ţara asta nu lucra pentru ruşi? Toţi lucrau pentru ruşi. Toţi comuniştii din România nu erau subordonaţi ruşilor?
- Averea Diavolului e legată de cele întâmplate în Decembrie '89?
- De aceea au fost omorâţi oamenii ăia, ca să ia ei. Să rămână cineva stăpân pe banii ăştia. Până la urmă, toate se reduc la nişte interese materiale...
- A fost, deci, o luptă pentru banii lui Ceauşescu, tablouri şi alte bunuri? Şi pentru păstrarea sistemului?
- Cred că a fost şi una, şi alta. Unii au vrut să pună mâna pe bunuri. De aia şi-au şi impus oamenii lor, de aia au ajuns primari toţi informatorii. Cine a rămas primar prin Bucureşti, pe la sectoare? A ajuns vreun revoluţionar din ăsta, adevărat, primarul Capitalei sau ministru?

"A fost revoluţia Securităţii şi a comuniştilor"
curităţii?
- A Securităţii... a comuniştilor! E vorba de comunişti aici. Comuniştii aveau Armata, Securitatea, Miliţia, aveau activişti, gărzi patriotice…
- A fost o revoluţie ?
- Rămâne o revoluţie, pentru că lupta începută de timişoreni împotriva sistemului comunist a fost continuată şi în Bucureşti tot cu sprijinul timişorenilor. Mitingul din 21 decembrie al lui Ceauşescu a fost spart de un grup de timişoreni. După ce se sparge mitingul, are loc o asociere a populaţiei Bucureştiului la Revoluţie. Până în momentul acela nu se mişca nimic în Bucureşti. Bun, şi se pătrunde a doua zi şi în CC, pentru alungarea de la putere a lui Ceauşescu şi a demnitarilor comunişti, şi, practic, în momentul acela are loc o desăvârşire a ideii revoluţiei, pentru că Nicolae Ceauşescu abandonează puterea…
- În 22, la prânz….
- În 22, revoluţia învinge. E revoluţie. Elementele anticomuniste pierd însă teren pentru că nu erau organizate, nu aveau un lider, nu aveau un sistem de luptă. De partea cealaltă, exista un sistem organizat, cu nişte instituţii puse la punct, care ştiu să facă faţă evenimentului, şi folosind diversiunea arhicunoscută de acum, cu inamicul acela invizibil-al teroriştilor, îşi permit să ocupe toate instituţiile, toate clădirile de interes public, ca să nu vină alţii să se instaleze în ele.
- Se temeau cei care au preluat puterea?
- S-au temut de stradă, de mulţimea care a ieşit în stradă, pe care nu o cunoşteau. Aceştia au început să strige "Jos comunismul" şi au pătruns în sediile primăriilor să-i schimbe pe primari, pe primii secretari… De oamenii ăştia s-au temut, de popor. - Brucan spunea că revoluţia a fost exclusiv anticeauşistă…
- Nu, a fost anticomunistă.
- Mulţi au negat caracterul anticomunist al revoluţiei. În ce ar consta caracterul anticomunist incontestabil?
- Toţi strigau "Jos comunismul", în Piaţa Universităţii s-a strigat "Jos comunismul, s-a scris pe Intercontinental, Universitate şi Arhitectură. La Timişoara s-a strigat "Jos comunismul", s-a strigat la Cluj, Arad şi în oraşele mari, reprezentative. Lumea era revoltată pe administraţia comunistă.