Dle Csaba Borboly, stop provocărilor de la Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului!

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita (stânga) încuie poarta de acces în Cimitirul Eroilor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a închis ieri, 29 mai, poarta de acces în Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului cu un lanţ cu trei lacăte. Este o acţiune provocatoare la adresa românilor, care intenţionează să îi comemoreze pe eroii români îngropaţi aici în 6 iunie, de Ziua Eroilor. Csaba Borboly a încălcat legea cu bună ştiinţă, pentru că scopul său este doar cel de a provoca reacţii ostile ale românilor.

Nota redacţiei: Dreptul la replică din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, poate fi citit la finalul materialului domnului Marius Diaconescu.

Unii politicieni îşi hrănesc periodic alegătorii cu excese extremiste, xenofobe şi provocatoare. Extremismul este un drog care determină o stare de euforie. Această beţie mentală îi transformă pe extremişti în masă de manevră uşor de manipulat de către politicieni. Relaţiile dintre maghiari şi români oferă un teren larg de manifestare a extremismului pentru politicieni de ambele etnii. Periodic apar extremişti ca Csaba Borboly sau Gheorghe Funar, care incită la ură interetnică şi provoacă. Provocările au scopul de a declanşa reacţii ostile ale părţii adverse, care, la rândul lor, să alimenteze ostilitatea propriilor adepţi. Nu este un mecanism de genul „perpetuum mobile”, pentru că se poate pune STOP acestor provocări înainte ca ele să degenereze în conflicte.

Csaba Borboly este într-o permanentă campanie electorală. Este foarte activ pe Facebook, unde postează înregistrări video sau fotografii despre activitatea sa politică, mai ales pe teme naţionaliste, sensibile pentru etnicii maghiari.

Csaba Borboly apare des în atenţia presei, îi plac conferinţele de presă, declaraţiile şi interviurile. La o analiză a subiectelor pe care le abordează în presă, nu se văd problemele reale ale judeţului Harghita. Nimic despre starea deplorabilă a drumurilor din judeţ, nimic despre lipsa locurilor de muncă din cauza absenţei investitorilor, nimic despre migraţia masivă a tineretului şi multe altele.

În schimb, Csaba Borboly este în permanenţă preocupat să întreţină atenţia ridicată a electoratului maghiar din judeţ asupra relaţiilor cu românii, fie cu autorităţile centrale, fie cu societatea civilă. Românii sunt răul suprem pentru preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului îi oferă lui Csaba Borboly un subiect inepuizabil despre grija sa de păstor peste sufletele electoratului maghiar din Harghita, uşor de manipulat prin incitarea la ură faţă de români. Nimeni nu l-a întrebat pe Csaba Borboly de ce nu a clarificat problema jurisdicţiei asupra Văii Uzului până acum. Este preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita din 2008, iar între 2004-2008 a fost vicepreşedinte. Fiind la conducerea judeţului din 2004, cunoştea foarte bine problemele de graniţă cu judeţul Bacău şi era persoana cea mai îndreptăţită să o rezolve pe cale legală. De ce nu a rezolvat disputa teritorială cu judeţul Bacău până acum? De ce nu a înregistrat în Cartea Funciară Cimitirul Eroilor din Valea Uzului, dacă el aparţine, după cum afirmă Csaba Borboly, de judeţul Harghita? Din 2004 până în 2019 a avut suficient timp pentru a închide pe căi legale problema cimitirului. Însă nu a făcut-o, pentru că nu este interesat să urmeze căile legale, ci vrea să profite electoral de problema cimitirului.

În 23 mai, Consiliul Local al comunei Sânmartin din judeţul Harghita, care revendică dreptul de proprietate asupra cimitirului, a adoptat o hotărâre prin care interzice pentru 30 de zile accesul în incinta cimitirului, cu excepţia lucrărilor de întreţinere. Documentul a fost publicat abia Luni, după alegeri. Invocând această hotărâre, Csaba Borboly a închis cu un lanţ cu trei lacăte poarta cimitirului.

De ce închiderea cimitirului este ilegală

Hotărârea Consiliului Local este un abuz şi nu are absolut nicio valoare juridică. Nici consilierii locali, nici Csaba Borboly nu cunosc legea 379 din 2003 despre cimitirele eroilor. Deşi o invocă în argumentarea hotărârii.

Conform art. 8, alineatul (1) al acestei legi: „Mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile şi sunt monumente de for public.”

Fiind monument de for public, nimeni nu poate să pună niciun lacăt şi nimeni nu poate interzice accesul. Cimitirul eroilor din Valea Uzului este monument de for public, nu este proprietatea personală nici a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, nici a consilierilor din Sânmartin, deci ei nu pot sub nicio formă să interzică accesul. Pentru că încalcă legea.

În al doilea rând, teritoriul pe care se află cimitirul este înregistrat în cartea funciară a oraşului Dărmăneşti din judeţul Bacău. Până când disputa teritorială dintre judeţele Bacău şi Harghita se va rezolva pe cale legală, adică în instanţă, unde fiecare parte îşi va prezenta documentele care să îi ateste drepturile, iar judecătorii vor da sentinţa finală, cimitirul este administrat de Primăria oraşului Dărmăneşti, pentru că ea are act de proprietate în acest moment. Consiliul Local din Sânmartin  nu poate emite niciun document referitor la acest cimitir până când nu obţine legal dreptul de proprietate. Deci această hotărâre este ilegală.

Dacă ar fi fost cu adevărat interesat de cimitir, din 2004 până în 2019 ar fi putut rezolva pe cale legală problema.

Ilegală este şi fapta preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, care a pus un lanţ cu trei lacăte pe poarta cimitirului. Cimitirul este înregistrat legal în oraşul Dărmăneşti, care este în judeţul Bacău. Deci Consiliul Judeţean Harghita nu are absolut nicio jurisdicţie asupra cimitirului până când nu are un document legal de proprietate.

Închiderea cimitirului de către Csaba Borboly este pur şi simplu o acţiune personală, care poate fi încadrată juridic atât în abuz de serviciu, în virtutea funcţiei publice pe care o exercită, cât şi ca profanare a cimitirelor. Autorităţile ar trebui să se sesizeze din oficiu şi să acţioneze legal împotriva acţiunilor de profanare a cimitirului de către preşedintele Consiliului Judeţean Harghita. Lege există, mai trebuie cineva să o şi aplice.

Închiderea cimitirului s-a făcut în prezenţa presei, care a filmat momentul, deci există probe suficiente împotriva lui Csaba Borboly. Ba mai mult, au fost prezenţi poliţişti din judeţul Bacău, chemaţi de către provocatori. Probabil că poliţiştii au fost suprinşi de evenimente, dar trebuie să îşi depăşească starea de bâlbâială, să citească legea cu atenţie şi să o pună în aplicare.

Pentru Csaba Borboly închiderea cimitirului a fost o campanie de imagine, de promovare electorală. A invitat presa, a dat comunicate, a postat un video pe pagina sa de socializare. Pe el doar imaginea sa îl interesează. Dacă ar fi fost cu adevărat interesat de cimitir, din 2004 până în 2019 ar fi putut rezolva pe cale legală problema.

Ce semnificaţie are ceremonia anunţată pe 6 Iunie pentru comemorarea Eroilor români din Valea Uzului

Acţiunile lui Csaba Borboly au scopul de a-i provoca pe românii care vor să comemoreze eroii de Ziua Eroilor, 6 Iunie. Pe reţelele de socializare este anunţat un eveniment de comemorare în cimitir, organizat de societatea civilă. Organizatorii îndeamnă la moderaţie şi respect faţă de mormintele maghiare în timpul ceremoniei. Sigur vor fi luate măsurile necesare pentru evitarea escaladării tensiunilor şi provocatorii, indiferent de etnie, vor fi îndepărtaţi. Pomenirea morţilor înseamnă respect, pietate şi bun simţ.

Această acţiune este organizată de Ziua Eroilor, zi în care sunt comemoraţi eroii români. În Cimitirul din Valea Uzului sunt îngropaţi şi români, alături de unguri, germani, ruşi etc.

Maghiarii nu vor să accepte realitatea istorică: cimitirul creat de trupele maghiare în 1916-1917 a stat la baza extinderii şi reorganizării lui de către Societatea Cultul Eroilor în 1926-1927. Baza legală a structurii cimitirului constă în documentele emanate în 1927, nu în 1917. Cimitirul iniţial din 1917 avea chiar şi el soldaţi români decedaţi în timpul luptelor. Refuz să cred că soldaţii unguri din 1916-1917 s-au purtat ca nişte sălbatici şi au lăsat soldaţii români decedaţi neîngropaţi.

În 1926-1927 au fost recuperate osemintele mai multor sute de soldaţi morţi în război, îngropaţi în timpul luptelor prin pădure, prin resturi de tranşee sau în morminte comune improvizate şi au fost reînhumate în cimitirul din Valea Uzului, care a fost extins de la circa 450 de morminte la peste 1300.

Atât de mult se cultivă ura ungurilor împotriva românilor, încât maghiarii nu sunt în stare să accepte că în Valea Uzului au murit şi români, care au fost îngropaţi alături de cei maghiari în cimitir. Separatismul este cultivat într-o aşa manieră, încât în mintea lor, mulţi maghiari nu pot concepe ca măcar după moarte ungurii şi românii pot sta alături.

Maghiarii invocă şi recunosc doar documentele cimitirului din 1916-1917 şi neagă datele din documentele create în 1926-1927. Este deja un reflex pentru maghiari negarea Unirii Transilvaniei cu România în 1 Decembrie 1918 şi orice document emanat de administraţia românească este pur şi simplu negat. Nici măcar nu este contestat, ci îi este negată pur şi simplu existenţa. În această paradigmă trebuie înţeleasă obtuzitatea celor care contestă că în 1926-1927 au fost îngropaţi şi români în cimitir.

Unii maghiari spun că românii sunt îngropaţi peste munte în Dărmăneşti. Asta ar însemna că soldaţii români care au murit în luptele de pe Valea Uzului, chiar pe teritoriul satului respectiv, iar trupurile lor au rămas în teritoriul cucerit de trupele maghiare, au fost trimişi de unguri peste linia frontului. Nici măcar în filmele SF nu găsim astfel de scenarii.

Noi, românii şi ungurii, suntem sortiţi să trăim împreună. Avem deja 1000 de ani de istorie comună, cu bune şi cu rele, pe care nu o putem schimba. Dar viitorul îl putem face mai bun pentru toţi.

Existenţa osemintelor soldaţilor români în Cimitirul Eroilor din Valea Uzului este o realitate indubitabilă. O dovedesc documentele. Cimitirul are într-adevăr mai multe morminte ungureşti, dar asta nu înseamnă că românii nu au dreptul să îşi comemoreze eroii îngropaţi acolo. Este un cimitir internaţional.

Aşa cum maghiarii au dreptul să îşi comemoreze eroii, acelaşi drept îl au şi românii. Nimeni nu poate pune lacăte pe cimitire pentru a bloca comemorarea eroilor români.

În 13 mai, ungurii au organizat o procesiune în cimitir. Au susţinut că au făcut o slujbă ecumenică. Dar nu am auzit ca acolo să fi fost invitat vreun preot român sau să se fi spus o rugăciune în limba română pentru eroii români îngropaţi acolo. Nici în limba rusă pentru soldaţii ruşi din cimitir. Atunci unde este caracterul ecumenic al manifestării din 13 Mai?

Acţiunea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, este pur şi simplu o provocare. Provocările în jurul cimitirului au mai dat rezultate, atunci când maghiarii au pus saci de gunoi peste crucile eroilor români amplasate de Primăria din Dărmăneşti. Impactul emoţional asupra românilor a fost imens, iar unii au căzut în capcana provocărilor maghiare, încercând să profite electoral, cum a făcut-o George Simion. Au trecut alegerile europarlamentare, însă provocările continuă.

Csaba Borbely îi provoacă intenţionat pe români. Reacţiile ostile ale românilor, manifestate în spaţiul public de obicei pe reţelele de socializare, alimentează resentimentele dintre maghiari şi români. De ce Csaba Borboly este interesat de provocarea românilor şi de disensiunile interetnice?

O propunere pentru preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly

Bunele intenţii pot fi dovedite prin fapte bune, nu prin provocări. Probabil că anul acesta Csaba Borboly va fi erou la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad. Dar va fi doar un erou peste care se va aşterne rapid uitarea istoriei.

Noi, românii şi ungurii, suntem sortiţi să trăim împreună. Avem deja 1000 de ani de istorie comună, cu bune şi cu rele, pe care nu o putem schimba. Dar viitorul îl putem face mai bun pentru toţi.

Acest scandal de la Cimitirul Internaţional din Valea Uzului poate fi un moment de restartare a dialogului dintre maghiari şi români. Nu declaraţiile şi acţiunile provocatoare sunt soluţia. În această problemă a cimitirului, istoricii trebuie să aibă cuvântul final despre evenimentele istorice, iar instanţele de judecată pentru clarificarea definitivă a dreptului de proprietate.

Dle Csaba Borboly, daţi jos lacătele de pe poarta cimitirului, renunţaţi la provocări şi diversiuni şi haideţi să construim pentru un viitor comun. Nu mai cultivaţi ura interetnică, ci sădiţi înţelegerea şi dialogul!

Dar politicienii de talia lui Csaba Borboly pot face mult mai mult decât să îi aţâţe pe maghiari contra românilor şi invers. De exemplu, s-ar putea face in Valea Uzului un monument al dialogului dintre români şi maghiari. Sună prea idealist, dar decât să facem statui pentru criminali de război, Kratochvill sau Urmanczy, hai să facem un monument al dialogului şi încrederii, măcar la 100 de ani după luptele dintre români şi maghiari din Valea Uzului.

În Valea Uzului a fost o tabără şcolară, acum dezafectată. Oare organizarea periodică a unei tabere comune a elevilor români şi maghiari în Valea Uzului nu ar fi cea mai bună comemorare a eroilor noştri? Unii politicieni UDMR vor obiecta împotriva taberelor şcolare comune româno-maghiare. Dar ar fi cea mai bună cale să se cunoască mai bine românii cu ungurii. Încă de pe băncile şcolii. Chiar dacă UDMR a avut grijă să separe elevii în şcoli pe criterii etnice, măcar în tabere să îi ajutăm să se întâlnească şi să se cunoască. Ar fi un pas mare spre dialog.

Monumentul comun, tabăra comună, dialogul interetnic par idealuri, greu sau imposibil de atins. Însă politicienii ca Csaba Borboly ar putea să transforme aceste idealuri în realitate şi să rămână în istorie ca actori ai dialogului interetnic, nu ca provocatori ai disensiunilor dintre români şi maghiari.

Dle Csaba Borboly, daţi jos lacătele de pe poarta cimitirului, renunţaţi la provocări şi diversiuni şi haideţi să construim pentru un viitor comun. Nu mai cultivaţi ura interetnică, ci sădiţi înţelegerea şi dialogul!

DREPT LA REPLICĂ din partea domnului Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita:

Deşi în cursul zilei de ieri, am făcut apel către concentrarea asupra vizitei în România şi pregătirea întâmpinării cum se cuvine a Papei Francisc, am fost nevoit să fac o excepţie. În articolul dumneavoastră din 30 mai 2019, publicat pe portalul de ştiri Adevărul şi intitulat „Dle Csaba Borboly, stop provocărilor de la Cimitirul al Eroilor din Valea Uzului” aţi adus nişte acuzaţii grave la adresa mea. Dumneavoastră mă acuzaţi că provoc românii, că instig la ură împotriva lor şi mă şi numiţi extremist. (Neştiind încă de articolul dumneavoastră, am emis ieri acest comunicat. Ba mai mult, dumneavoastră pretindeţi că prin punerea lacătului pe poartă eu am profanat cimitirul.

Atacul la adresa mea nu mă deranjează, aş putea spune că este inclus în fişa postului, dar aduceţi nişte acuzaţii grave şi la adresa comunităţii maghiare şi apărarea acestei comunităţi este de asemenea inclusă în acea fişă a postului. Dumneavoastră ziceţi despre maghiari că pot fi uşor incitaţi la ură faţă de români şi că ei nu pot accepta nici măcar gândul ca un maghiar şi un român să fie înmormântat împreună. Că maghiarii sunt incapabili să accepte realitatea istorică. Haideţi să facem un deal! Eu îmi onorez datoria de a servi publicul şi vă prezint faptele, iar dumneavoastră vă faceţi datoria de intelectual şi om al ştiinţei şi vă exprimaţi părerea după ce v-aţi informat corespunzător.

În şedinţa consiliului local al oraşului Dărmăneşti, primarul Toma Constantin pretinde, pe data de 29 martie 2019, că cimitirul din Valea Uzului a fost înfiinţat de Societatea Cultul Eroilor în 1926 şi că la înfiinţarea acestui cimitir fiecare naţiune avea parcelă proprie (numită „solă” de dânsul). El pretinde în acea şedinţă că de a lungul timpului cimitirul s-a „maghiarizat” şi că din această cauză parcela eroilor români trebuie REFĂCUTĂ, ca cimitirul să îşi recapete caracterul internaţional şi să fie cum a fost el descris în schiţa realizată după centralizare în 1927. Primarul din Dărmăneşti a pretins că s-a informat temeinic şi la Ministerul de Apărare, şi la Ministerul Culturii şi că are toate documentele necesare pentru REFACEREA parcelei eroilor români.

Ei… Presupun că nu aţi fost încă în acel cimitir, permiteţi-mi să vă ofer un scurt istoric. Cimitirul a fost înfiinţat în 1916 de către armata austro-ungară. Fapt bine documentat şi prin descrieri şi prin fotografii şi alte documente din acea vreme. Cimitirul de azi a fost doar unul din cele PATRU cimitire de acolo, însă aceste cimitire sunt centralizate în anii 1926-27 de Societatea Cultul Eroilor şi ia naştere cimitirul de astăzi. În 1930 acel cimitir deja devine un cimitir semi-abandonat din cauza drumului prost şi a distanţei mari de la localitatea Sânmartin de care aparţine. Totuşi preotul romano-catolic din Sânmartin bate drumul lung de 30 de kilometri şi ţine aici în fiecare an o slujbă de comemorare în anii 1930. Pe timpul dictaturii comuniste cimitirul este abandonat din nou, dar este vizitat în fiecare an de veteranii de război care se adună pe ascuns să îşi comemoreze camarazii căzuţi. Cum probabil ştiţi prea bine, Ceauşescu nu tolera astfel de comemorări. În 1994 – la un eveniment despre care presa română susţine că s-au ars cruci într-un ritual păgân cu asistenţa bisericilor romano-catolice şi reformată – veterani de război inaugurează la iniţiativa Asociaţiei Foştilor Prizonieri de Război din Trei Scaune un monument compus dintr-un bolovan şi un stâlp funerar tradiţional cioplit. În anii 90 cimitirul era deja în paragină, crucile lipseau cu desăvârşire, monumentele ridicate de către armata austro-ungară erau deteriorate peste măsură. Asociaţia Exploratorii Transilvăneni şi localnici din Sânmartin au cercetat ani întregi înainte să pună cruci de lemn. Pentru a evita orice greşeală, crucile marchează locul mormintelor, însă NU POARTĂ NICIUN FEL DE INSCRIPŢII! Numele eroilor din acel cimitir sunt trecute pe tabla de marmură aflată pe zidul cimitirului.

Deci vedeţi dumneavoastră?! Pe când ziceţi că maghiarii sunt super sensibili şi orbiţi de ură faţă de români, edilii oraşului Dărmăneşti vizionează aberaţii de genul cimitir „maghiarizat”. Maghiarizat, dar totuşi cum? Cu cruci uniforme din lemn?

Vă aduc în atenţie şi faptul că pe pagina de web judetulharghita.ro/valea-uzului puteţi găsi toate informaţiile necesare pentru clarificarea situaţiei, respectiv demersurile pe care Consiliul Judeţean Harghita le-a întreprins în vederea remedierii situaţiei create în urma construcţiilor ilegale.

Permiteţi-mi o întrebare vă rog: aţi văzut dumneavoastră acel document din 1927 despre care pretindeţi că noi nu îl acceptăm? Presupun că nu l-aţi văzut şi sunt sigur că dacă l-aţi văzut nu l-aţi citit. Ştim în mod sigur că primarul Toma Constantin are în posesie acel document în calitate excelentă, dar se pare că nici dânsul nu l-a citit. „Maghiarizarea” cimitirului din Valea Uzului a fost făcută de Societatea Cultul Eroilor în 1927. Ei descriu cimitirul şi indică apartenenţa fiecărei parcele. Enumerate în acel document sunt următoarele parcele:

- Parcela N. 1 Eroi Unguri

- Parcela N. 2 Eroi Austrieci

- Parcela N. 3 Eroi Ung.

- Parcela N. 4 Eroi Germ.

- Parcela N. 5 Eroi Ung.

- Parcela N. 6. Eroi Unguri

(Despre subiect am vorbit şi la următorul video publicat pe pagina mea de Facebook)

Dumneavoastră spuneţi că noi nu putem accepta că acolo sunt înmormântaţi şi români. Nu numai că acceptăm, dar le-am şi trecut numele pe tabla de marmură de pe zidul cimitirului! După cheltuirea a 365.000 de lei din bani publici de către primarul din Dărmăneşti, singurul erou român cunoscut după nume este acela despre care s-a interesat comunitatea maghiară. Dacă domnul primar Toma Constantin chiar era interesat de eroii români, putea să pună acea sumă în cercetare să aflăm mai multe despre eroii români şi să le putem trece numele pe tabla de marmură. Însă dânsul a preferat să ridice 50 de cruci „pe un teritoriu liber de sarcini din incinta cimitirului” şi să creeze o parcelă română fără morminte la o sută de ani după terminarea războiului. Ca om de ştiinţă şi ca profesor de istorie, dumneavoastră vi se pare normal acest lucru? Puteţi susţine aşa ceva?

Intervenţia primarului din Dărmăneşti şi construcţiile (de altfel ilegale) nu erau necesare din simplul motiv că:

• Nu s-a maghiarizat nimic şi nu se poate reface o parcelă care nu a existat niciodată.
• Concepţia artistică a cimitirului permite trecerea în evidenţă a unor nume noi de eroi fără fie necesare investiţii de o asemenea anvergură.

Vorbiţi despre cum nu vedeţi în postările mele nimic despre aşa-zise probleme reale. Avem şi noi problemele noastre, dar nu stăm mai rău ca media pe ţară. Vedem însă pe partea cealaltă a Văii Uzului un orăşel din Moldova cu o situaţie economică precară, unde de altfel primarul zice că nu au resurse pentru un proiect de amenajare a unui cimitir, dar totuşi cheltuiesc 300.000 de lei din bugetul local în judeţul învecinat, adică în Harghita. De şase ori mai mult decât au primit de la guvern pentru proiect. Ar fi un gest frumos, dacă ar fi un gest onest, dar pare mai mult un efort de a provoca. Cu orice preţ. Ziceţi că eu am profanat cimitirul punând lacăt pe poartă. Dar cum comentaţi că s-a turnat beton peste două rânduri de morminte ale honvezilor înhumaţi acolo în 1917, fiindcă primarul nu cunoştea nici istoria cimitirului, nici schiţa din 1917 şi era şi prea zelos să îi întrebe pe cei care au întreţinut cimitirul timp de 103 ani, până s-a trezit primarul din Dărmăneşti că vrea să toarnă beton în numele eroilor români (oricine ar fi ei)?

Domnul primar din Dărmăneşti nu se comportă ca un edil care este ghidat de nevoile comunităţii pe care o conduce. Se comportă ca o autoritate centrală, care trebuie să facă dreptate în numele STATULUI. Care trebuie să marcheze teritoriu, să modifice delimitări de judeţ fixate de decenii. Această luptă oarbă împotriva monumentelor comemorative ale comunităţii maghiare din România a avut precedente. Pot aminti acel document întocmit la data de 16 noiembrie 1985 despre cimitirul din Valea Uzului adus ca argument pe ici-colo. Tovarăşul Ceauşescu a dat ordin pe vremea acea să se ia în evidenţă pe plan naţional toate monumentele comemorative. Acţiunea era parte a efortului depus de geniul carpatin pentru a clădi o narativă naţionalistă şi profund antimaghiară. Ca rezultat, pe baza acelei liste aproape toate monumentele din judeţul Satu Mare au fost clasificate ca monumente hortiste şi marcate pentru demolare şi înlocuire cu monumente „corespunzătoare”. Dar pentru mai multe detalii vedeţi cartea Eroi şi Victime, scrisă de Mari Bucur. Descrie o etapă întunecată din istoria ţării, dar totuşi atitudinea pare să persiste şi să primească suport chiar şi în rândul intelectualilor incapabili să citească documentele care le sunt puse în faţă.

Deci domnul Diaconescu! Eu vă cer un singur lucru. Să vă faceţi datoria de român şi datoria de om cu carte şi profesor de istorie, fiindcă aici cineva a decis să-şi bată joc de morţi şi să-şi bată joc cu morminte goale de românii care vor să aprindă o lumânare la eroii români. Pe noi nu ne deranjează eroii români, cum am menţionat mai sus, vom cinsti fiecare ostaş român înmormântat în cimitirul eroilor din Valea Uzului, dar nu in abstracto, cum face Primăria Oraşului Dărmăneşti, ci in concreto, adică pe bază de documente şi nu vom lăsa ca din acest cimitir să fie făcută o locaţie de cancan. Pe noi ne deranjează intervenţia grosolană ce nu ţine cont de aspectul şi imaginea cimitirului. Ne deranjează că memoria eroilor căzuţi este folosită ca pretext pentru o luptă pentru nişte teritorii cu 5.000 de hectare de pădure. Ne deranjează că s-a făcut un circ din cimitir şi a trebuit să îl închidem. Ne deranjează că deşi judeţul Bacău are zeci de mii (!) de ostaşi de război căzuţi în primul război mondial, cineva vrea neapărat cimitirul „nostru” unde multora dintre noi li se odihnesc rude, secui din împrejurime. Ne deranjează că deşi ştim din monografia lui Constantin Kiriţescu şi hărţile folosite de armatele din acea vreme, că luptele s-au dat la Poiana Uzului, unde este acum lacul de acumulare, nu există cimitir al eroilor pe partea de Dărmăneşti a Văii Uzului. Acolo unde au pierit mii de ostaşi români azi nu găsim cimitir al eroilor. Nu s-a românizat, s-a pierdut total. În schimb se face circ şi scandal în cimitirul unde a domnit pacea timp de o sută de ani.

Aş mai avea o întrebare către dumneavoastră: cei care vor să comemoreze pe data de 6 iunie, oare nu ar proceda corect, dacă ar lăsa instituţiile Statului Român, prefecturi, primării, consilii judeţene, instanţa de contencios administrativ să clarifice şi să rezolve situaţia conform legilor în vigoare şi a tratatelor internaţionale la care România este parte şi care fac referire la cinstirea eroilor căzuţi în războaie indiferent de etnie, naţionalitate?

În privinţa diferendului între judeţele Bacău şi Harghita privind apartenenţa Văii Uzului, după părerea mea, cadrul juridic este clar. Conform prevederilor Legii nr. 2/1968 privind reorganizarea teritorială a României, localitatea Valea Uzului figurează ca sat component al comunei Sânmartin. Oficiul de cadastru, Proiectare şi Gospodărirea Apelor Bacău în anul 1969 a realizat o documentaţie de delimitare a hotarului dintre comuna Dărmăneşti-Bacău şi Sânmartin-Harghita. (Vezi: judetulharghita.ro/valea-uzului/litigii-hotare) Dosarul cu documentele de delimitarea hotarului a fost înregistrat cu nr. 821 / 27. 02. 1971 în O.C.P.G.A. Această lucrare respectă în tocmai hotarul vechi, cuprins în vechile documente cadastrale şi înscrise în C. F. Sânmartin, Partea II. Comuna Sânmartin deţine de toate hărţile, evidenţe cadastrale vechi, care susţine cele relatate de mai sus.

De altfel aşezământul de lângă cimitirul în cauză, conform anexei nr. 49 a Hotărârii de Guvern cu nr. 1351/2001, privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Sânmartin, Centrul de Agrement Valea Uzului este evidenţiat în domeniul public al Comunei Sânmartin, judeţul Harghita prin poziţia 11, dar în acelaşi timp tabăra se află în domeniul public al ANT. (Mai mult despre tabără)

Şi mai doresc să vă reamintesc faptul că prin lucrările efectuate la cimitirul din Valea Uzului s-a turnat beton peste mormintele honvezilor din Regimentul 10 al Infanteriei de la Miskolc din armata austro-ungară. Ilegalitatea lucrărilor a fost confirmată şi de instituţiile statului: Ministerul Culturii, Inspectoratul de Stat în Construcţii din judeţul Bacău, registrul de cadastru. Nu există nicio instituţie, în afară de primăria din Dărmăneşti care să confirme legalitatea construcţiilor realizate în incinta cimitirului de la Valea Uzului. Am solicitat şi de la Ministerul de Interne eliberarea documentului care cuprinde numele soldaţilor români căzuţi pe timpul conflagraţiei, însă până în momentul de faţă nu am primit niciun răspuns. Harta la care face trimitere primăria din Dărmăneşti arată clar numele celor decedaţi.

Pe baza reglementărilor legale sus-menţionate puteţi înţelege că prefectul judeţului Harghita, contrar insistenţelor noastre, de ce nu a iniţiat procedurile legale pentru rezolvarea şi stingerea acestui diferend între cele două localităţi şi cele două judeţe? Pe baza acestor reglementări legale Dărmăneşti şi judeţul Bacău în privinţa Văii Uzului este vecin, musafir dacă face o vizită, nu proprietar. Problematica jurisdicţiei Văii Uzului este reglementată legal, aparţine comunei Sânmartin, care face parte din judeţul Harghita, nu din judeţul Bacău.

În privinţa mediatizării închiderii cimitirului, doresc să menţionez că consider oportun având în vedere provocările anunţate privind continuarea procesului de profanare ale acestui cimitir, care totdeauna nasc şi reacţii virulente, şi mărimea şi efectul acestora ar fi incalculabilă dacă luăm în considerare că cu ocazia vizitei istorice a Papei Francisc la Şumuleu Ciuc de 1 iunie, respectiv peste o săptămână, de Rusalii vor fi prezenţi sute de mii de pelerini în această zonă.

Aşadar, momentan acest aşezământ este închis pe baza hotărârii consiliului local pe raza căruia se află, conform reglementărilor legale mai sus amintite. Sperăm ca toate instituţiile statului care au obligativitatea legală de a verifica legalitatea construcţiei finanţate de oraşul Dărmăneşti, vor acţiona în consecinţă. Consider că aceasta este calea justă şi corectă, şi acela, pentru care v-aţi apelat, ar avea ca urmare tensionarea situaţiei existente.

Aş avea o întrebare, având în vedere că conform fotografiei ataşate (sursa), acei domni şi doamne care vor să vină în Valea Uzului de 6 iunie nu ar fi oportun să se reorienteze, ca de exemplu spre strada Constanţei din municipiul Bacău, unde ar putea cinsti eroii căzuţi nu cu vorbe, ci cu fapte, având în vedere starea deplorabilă a cimitirului eroilor din acel oraş?

În încheiere vă invit în calitate de istoric şi bun cunoscător al istoriei acestor meleaguri, doriţi să vă documentaţi în privinţa adevărului istoric al cimitirului din Valea Uzului, iar cu câteva zile după alegerile din 26 mai, aş mai menţiona un lucru: acel vot a fost clar. Cetăţenii României vor investiţii, vor locuri de muncă, dezvoltare, autostrăzi, vor ca la noi să meargă lucrurile ca afară şi nu doresc conflicte tribale, viscerale. De aceea consider că uneori soluţiile cele mai simple sunt cele mai optime şi mai bine azi trei lacăte şi un lanţ pe o poartă şi o conferinţă de presă, dacă în lipsa acestora s-ar putea ivi conflicte cu urmări imprevizibile în zilele următoare.

Cu respect vă aştept, domnule Marius Diaconescu, la noi.

Borboly Csaba,

preşedintele Consiliului Judeţean Harghita

P. S.: Puteţi descărca materialele menţionate de pe linkul următor.