Deţinuţii se bat pe un loc în puşcăriile nerenovate - efectul pervers al Legii recursului compensatoriu

Deţinuţii se bat pe un loc în puşcăriile nerenovate - efectul pervers al Legii recursului compensatoriu

Deţinuţi, penitenciar / Imagine de arhivă

Chiar dacă România are penitenciare recent modernizate, cum este cazul celor de la Arad, Giurgiu sau Gherla, au un grad de ocupare cu mult sub capacitatea maximă, deţinuţii ajunşi aici fac tot posibilul să meargă în penitenciarele vechi, nerenovate şi cu condiţii improprii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acesta este unul dintre efectele perverse ale legii recursului compensatoriu, lege promovată de ministrul Tudorel Toader şi modificată de majoritatea PSD-ALDE, ce le permite deţinuţilor aflaţi în spaţiile de detenţie clasificate ca fiind improprii să beneficieze de o reducere a pedepsei cu o cincime. 

Unul dintre tertipurile folosite de condamnaţi este „turismul penitenciar”, prin care deţinuţii deschid procese fictive în zone ale ţării unde sunt puşcării vechi pentru a fi transferaţi la penitenciarul din raza instanţei unde se judecă dosarul. Consecinţele negative ale acestui fenomen sunt supraaglomerarea instanţelor de judecată cu aceste procese fictive şi o suprapopulare a penitenciarelor unde deţinuţii pot beneficia de prevederile favorabile ale acestei legi. 

„Este o practică la care apelează, mai nou, deţinuţii din corpurile de clădire recent modernizate, cum este cazul penitenciarelor din Arad, Giurgiu, Bacău sau Gherla. Aceştia dau în judecată pe cineva şi astfel trebuie duşi în altă localitate pentru a lua parte la aceste procese. În termeni de consecinţe negative, vorbim de trimiteri în judecată gratuite, ce supraîncarcă instanţele şi faptul că deţinuţii nu vor să stea în spaţiile modernizate. Responsabilitatea pentru ce se întâmplă acum o poartă parlamentarii care au denaturat acest proiect de lege în comisiile parlamentare, în special prin modificarea spaţiului de referinţă de la nivelul camerei de detenţie la nivelul întregului corp de clădire. Este consecinţa faptului că legea a fost făcută repede, pe genunchi, fără să fie luate în calcul toate consecinţele, şi fără ca specialiştii în domeniu să fie ascultaţi. Astfel, chiar dacă avem câteva penitenciare unde s-au făcut investiţii deţinuţii găsesc tertirupile necesare pentru a ajunge tot în penitenciarele clasificate ca prezentând condiţii improprii pentru a beneficia de reducerile de pedeapsă conferite de această lege. Efectele negative ale acestei legi vor contiua, în contextul în care avem deja circa 15.000 de deţinuţi care au beneficiat de această lege şi care, în marea lor majoritate, se vor întoarce în spatele gratiilor în următoarea perioadă, de 1 la 3 ani de zile”, a explicat Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare. 

Potrivit Digi24, gradul de ocupare la penitenciarul Giurgiu, unul dintre penitenciarele modernizate, este de 81%, ceea ce înseamnă că încă 281 de deţinuţi ar avea loc, însă, în ultimii ani, nu mai puţin de 1.200 de deţinuţi au făcut cereri să fie transferaţi. Într-o situaţie similară se află şi penitenciarul Arad, modernizat cu fonduri norvegiene, cu un grad de ocupare de 87%, unde peste 1.800 de deţinuţi au făcut cereri de transfer. În consecinţă, penitenciarele ce nu au beneficiat de aceste modernizări ajung în condiţii de supra-aglomerare, cum este cazul penitenciarului din Craiova, cu un grad de ocupare de 127%.

O soluţie pentru această situaţie ar consta în modificarea legii recursului compensatoriu, în fapt o modificare promisă chiar de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader în 22 ianuarie, şi despre care nu a mai menţionat niciun cuvânt. O altă soluţie, potrivit specialiştilor în Drept, ar putea fi folosirea sistemului de videoconferinţă. „Teoretic se poate rezolva totul prin audieri în sistemul de videoconferinţă. În realitate, se preferă transferul, transportul, cazare... Un întreg sistem judiciar stă la dispoziţia unor şmecheri care profită de birocraţie”, a explicat Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul 
Cluj-Napoca.

Legea recursului compensatoriu, adoptată în octombrie 2017 de actuala guvernare, a dominat agenda publică prin valul de infracţiuni violente comise de recidivişti eliberaţi în baza prevederilor ei. De la intrarea în vigoare a legii peste 14.000 de deţinuţi au beneficiat de prevederile acestei legi, 900 dintre aceştia fiind deja din nou în spatele gratiilor. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: