Cum se pregăteşte România de primirea unui nou val de migranţi din Afganistan

Cum se pregăteşte România de primirea unui nou val de migranţi din Afganistan

Autorităţile se aşteaptă la un val de migranţi din Afganistan

Ministerul Afacerilor Interne se pregăteşte de un val de mii de migranţi şi schimbă normele de primire a solicitanţilor de azil. În total, am putea primi aproximativ 7.000 de cetăţeni afgani care îşi vor părăsi ţara condusă de talibani.

Ştiri pe aceeaşi temă

România se pregăteşte să primească valul migraţionist provocat de criza afgană. Astfel, printr-un proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii privind azilul în România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) vrea să ia măsurile necesare pentru a putea gestiona un număr mai mare de solicitanţi de azil. În plus, MAI intenţionează să actualizeze sumele decontate pentru fiecare migrant în parte. 
 
„La nivel naţional, sunt constituite şase centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, localizate la Timişoara, Şomcuta Mare – jud. Maramureş, Rădăuţi – judeţul Suceava, Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, dispunând de o capacitate de cazare de 1.100 de locuri, care poate fi extinsă până la 1.362 de locuri”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Cu toate că în prezent sunt disponibile 751 de locuri, MAI se pregăteşte că primească migranţi în număr mare şi ia o serie de măsuri. Astfel, se doreşte „operaţionalizarea locurilor de cazare suplimentare, precum şi asigurarea logistică în vederea acordării asistenţei specifice pentru persoanele cazate”, se arată în nota de fundamentare.
 
Mai mult, autorităţile vor să fie pregătite să înfiinţeze chiar şi tabere de refugiaţi asemănătoare celei care funcţionează acum la Baza Militară Ramstein din Germania, de exemplu. Concret, Internele vor fi pregătite de „operaţionalizarea, la nevoie, a unor tabere mobile, în parteneriat cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, şi asigurarea logistică pentru acordarea asistenţei specifice pentru persoanele cazate”, mai arată documentul citat.
 
În plus, dacă situaţia o va cere, Inspectoratul General pentru Imigrări va identifica şi închiria locuinţe pentru migranţi existând posibilitatea de a finanţa aceste tranzacţii din fonduri europene prin proiectul Azil, Migraţie şi Integrare. 
 

Creşte chiria decontată 

Proiectul de modificare legislativă prevede, de asemenea, o actualizare a cuantumului cheltuielilor „efectuate în faza de recepţie pentru solicitanţii de protecţie internaţională, în conformitate cu sumele stabilite de Institutul Naţional de Cercetare a Calităţii Vieţii, şi reglementarea modului de acordare a acestora”. 

Asta pentru că, în prezent, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) acordă, la cerere, asistenţă materială pentru închirierea unei locuinţe, în valoare de 450 de lei, de solicitant de azil, pe lună. Mult prea puţin având în vedere cât sunt chiriile în România. Dacă proiectul va fi adoptat, această subvenţie va creşte la 808 lei, de migrant, lunar. Trebuie spus că, în cazul familiilor cu 2 membri, suma acordată lunar unei persoane scade cu 30%, iar în cazul familiilor compuse din 3 membri sau mai mult, suma acordată lunar unei persoane scade cu 40%. În acelaşi timp, şi sumele subvenţionate cheltuielile de întreţinere vor creşte. Astfel de la 120 de lei, de migrant, pe lună, pe perioada sezonului de vară, şi de 155 de lei, pe perioada sezonului de iarnă, acestea vor ajunge 145 de lei pe lună, vara, şi 185 de lei, în sezonul rece. 
 

Norme de hrană şi haine 

În nota de fundamentare a proiectului de modificare a normativelor MAI se face şi o estimare a  numărului de solicitaţi de azil care vor ajunge în România. 

Astfel, anual, 7.000 de persoane ar urma să primească de la IGI card bancar nominal pentru acordarea asistenţei materiale, precum şi pentru decontarea costurilor privind chiria şi utilităţile. Din acestea, aproximativ 2.000 de persoane ar urma să beneficieze de decontarea cheltuielilor de închiriere şi a utilităţilor eferente. Un mic calcul ne arată că pentru fiecare dintre aceştia din urmă, IGI va achita anual pentru chirie şi întreţinere 11.676 de lei, adică 2.363 de euro. Mai trebuie menţionat că fiecare solicitant de azil mai primeşte o normă de hrană de 10 lei pe zi, care se poate majora la 15 lei, dacă persoana în cauză şi-a găsit un loc de muncă sau dacă este însărcinată. În fine, fiecare migrant mai primeşte de la IGI o normă de îmbrăcăminte în limita sumei de 67 de lei/persoană/sezon vară şi de 100 de lei/persoană/sezon iarnă. În plus, se mai decontează câte 6 lei de persoană, pe zi, la categoria „alte cheltuieli”. 
 

37.000 de migranţi întorşi de la frontieră 

„Suntem gata să primim în aceste centre colaboratori ai structurilor noastre, suntem pregătiţi să primim în aceste centre persoane aflate în risc iminent. Şi aici mă refer la jurnalişti, la magistraţi. Suntem pregătiţi să primim studenţi care beneficiază de burse în România şi în general persoane aflate într-un pericol iminent în Afganistan. Cu o singură condiţie, verificările să fie realizate de structurile de securitate ale statului român. Facem aceste analize pe tot ceea ce înseamnă componenta naţională şi, în acelaşi timp, sunt convins că mâine, în Consiliul extraordinar JAI, vom adopta o declaraţie comună în care vom prezenta statelor membre abordarea comună a tuturor statelor membre. România are capacitate de a primi migranţi, dar condiţionat. În ceea ce priveşte oprirea la frontieră a fluxurilor de migranţi, România se află pe ruta de tranzit a Balcanilor de vest”, spunea recent ministrul Afacerilor Interne. Lucian Bode a mai precizat că, de la 1 ianuarie şi până în prezent, în România au încercat să intre aproximativ 47.000 de migranţi - 10.000 au fost depistaţi în interiorul graniţelor ţării, la intrare sau încercând să iasă din România, iar 37.000 au fost întorşi la frontieră. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările