Cum l-a „ajutat“ Ponta pe Corlăţean să saboteze votul din diaspora

Cum l-a „ajutat“ Ponta pe Corlăţean să saboteze votul din diaspora

Titus Corlăţean este acuzat de abuz în serviciu FOTO Eduard Enea

Titus Corlăţean a organizat după bunul plac alegerile prezidenţiale din Diaspora, în baza atribuţiilor funcţiei pe care o deţinea, întărite şi printr-o ordonanţă de urgenţă dată de premierul Victor Ponta.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Nu pot acceptă ca MAE să încalce legea pe considerente electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis. MAE îşi menţine integral poziţia potrivit căreia nu există baza juridică legală pentru suplimentarea secţiilor de vot din străinătate“. Aşa şi-a motivat Titus Corlăţean demisia de la MAE, după primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014.
Procurorii DNA care instrumentează dosarul „Diaspora“ îl contrazic acum pe Corlăţean. Aceştia spun că, potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, „Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc, prin ordin, de către ministrul Afacerilor Externe“.

Mai mult, prin Hotărârea de Guvern 706 din 26 august 2014, dată de premierul Ponta, atribuţiile ministrului de Externe în organizarea alegerilor din străinătate au fost întărite. 
Mai exact, potrivit art. 7 alin. (2) din această Hotărâre „Ministerul Afacerilor Externe va lua măsurile necesare pentru organizarea şi dotarea secţiilor de votare din străinătate, precum şi pentru funcţionarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate“, iar la art. 10 alin. 1 se arată că „sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se asigură de către Ministerul Afacerilor Externe“.

„Din prevederile legale mai sus menţionate rezultă că ministrul afacerilor externe conduce întreaga activitate a Ministrului Afacerilor Externe, îndeplinind, în domeniul de activitate al Ministrului Afacerilor Externe, atribuţiile generale prevăzute de lege“, potrivit unor surse apropiate anchetei.

Condiţii absurde

Mai pe scurt, toate acestea i-au permis lui Corlăţean să stabilească discreţionar amplasarea secţiilor de vot, fără să ţină cont de propunerile avansate de misiunile diplomatice. Potrivit unor surse MAE, ca să justifice neorganizarea unor secţii de vot în zone cu importante comunităţi româneşti, Corlăţean a impus condiţii organizatorice greu de îndeplinit de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. El a cerut să se obţină pentru secţiile de votare spaţii publice de la autorităţile locale din ţările de reşedinţă - autorităţi care nu au nicio obligaţie, fie şi cutumiară, de a acţiona în acest sens.

Consecinţa a fost previzibilă: autorităţilor publice locale din state cu comunităţi semnificative de români nu şi-au dat acordul. Aşa că ministrul a făcut următoarea mutare, care a fost şi decisivă: fără vreo documentare ori justificare, Corlăţean a pus pe listă secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de misiunile diplomatice, numai ca acestea să iasă la număr şi să nu poată fi acuzat că a restrâns dreptul la vot. Astfel, aceste secţii au fost organizate în localităţi în care la alegerile prezidenţiale din anul 2009 s-au înregistrat foarte puţini votanţi.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Dacă în cazul statelor cu importante comunităţi româneşti Titus Corlăţean a impus respectarea cu cerbicie a condiţiei organizării secţiilor de vot în spaţii oficiale, pentru „asigurarea oficialităţii şi solemnităţii procesului electoral“, în alte ţări ministrul a închis ochii. Astfel, la Ierusalim (Israel), secţia de vot a fost pusă la reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, instituţie de drept privat. Tot în Israel, la Haifa, MAE a acceptat sediul Organizaţiei Evreilor originari din România „Hor Haifa”, organizaţie de drept privat. La Perth (Australia) - sediul firmei de avocatură MBG Legal, locaţie privată, nepublică, la Ikast (Danemarca) - sediul companiei private KK-Electronics A/S, iar la Larnaca (Cipru) - sediul fundaţiei House of Arts and Letters, de asemenea entitate privată.

Cazul Moldova

În Republica Moldova, cele mai multe secţii de votare s-au organizat în zone rurale şi „excentrice“, acolo unde comunităţile de cetăţeni români sunt inferioare celor din centrul Republicii Moldova şi din zonele urbane, au arătat sursele citate.

Astfel, de pe lista secţiilor de vot propusă de Ambasada României la Chişinău, au fost tăiate propuneri de a se înfiinţa secţii de votare în localităţi în care sunt comunităţi semnificative de cetăţeni români. Mai exact, în comparaţie cu anul 2009 s-au evacuat cinci secţii de votare în Chişinău (unde din cele nouă secţii propuse de către ambasadă au fost organizate doar patru) şi o secţie de votare la Bălţi (unde din cele două secţii propuse de către ambasadă a fost organizată doar una).

Ca atare, din cele 21 de propuneri ale ambasadei şi oficiilor consulare au fost respinse şapte, fiind acceptate doar 14.
Totuşi, pentru a păstra un numărul de secţii de votare propuse de către ambasadă, ministrul Corlăţean a dispus înfiinţarea altor secţii de votare, alese parcă la întâmplare. Dintre acestea, în şase localităţi nu se organizaseră alegeri în anul 2009, iar într-o localitate se organizase, dar prezenţa la vot fusese una modestă. Concret, au fost organizate secţii de vot la Giurgiuleşti, Cantemir, Ialoveni, Floreşti, Leova, Edineţ şi Făleşti.

Cu excepţia secţiei de votare de la Ialoveni, interesul relativ scăzut pentru exercitarea dreptului la vot în aceste secţii de votare (în comparaţie cu cele propuse de către misiunea diplomatică şi oficiile consulare) a fost confirmat de numărul de voturi exprimate la alegerile prezidenţiale din anul 2014.

Frica de Diaspora

Teama PSD de votul din Diaspora era pe deplin justificată. În turul al doilea al alegerilor, în străinătate au fost 146.876 de voturi valabil exprimate. Dintre acestea Klaus Iohannis a obţinut 115.831 de voturi, în timp ce Victor Ponta a obţinut doar 31.045 de voturi. „Urmare acestui proces electoral a devenit evident faptul că românii aflaţi în străinătate au un comportament electoral net defavorabil Partidului Social Democrat, cât şi faptul că aceştia pot determina, prin acest comportament electoral, câştigătorul alegerilor prezidenţiale“, se arată în documentele de anchetă.

Corlăţean, la mâna Senatului

Procurorii anticorupţie au cerut luni Senatului aviz pentru începerea anchetei în cazul senatorului Titus Corlăţean pentru abuz în serviciu (infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, în cazurile demnitarilor pedeapsa majorându-se cu o treime) şi pentru infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale (infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările