Cum sunt batjocorite şi jecmănite de bani victimele accidentelor rutiere din România

Cum sunt batjocorite şi jecmănite de bani victimele accidentelor rutiere din România

FOTO Adevarul

Românii implicaţi în accidente rutiere sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru achitarea expertizelor medico-legale sau judiciare, deşi acestea ar trebui să fie plătite de organul de cercetare penală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Victimele accidentelor rutiere nu beneficiază de drepturile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omulului. Aşa arată Cătălin Codescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC), potrivit căruia românii implicaţi în accidente rutiere sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar, pentru achitarea expertizelor medico-legale sau judiciare. 
 
Asta deşi acestea ar trebui să fie plătite de organul de cercetare penală. Sumele, care pleacă de la 800 de lei şi pot ajunge chiar şi la 2.000 de lei în unele cazuri, nu sunt deloc mici, o parte din victime fiind în imposibilitatea de a le achita. 
 
„Din păcate, astfel de cauze penale instrumentate de poliţie necesită de cele mai multe ori părerea sau punctul de vedere al unui specialist cu privire la dinamica producerii evenimentului rutier. Totodată, necesită un punct de vedere al unui specialist în medicina legală pentru a vedea care este intensitatea vătămării suferită de victime. Aceste documente sunt obligatorii pentru a lămuri împrejurările producerii accidentului şi pentru a lămuri cât de gravă este vătămarea victimelor. Fiind obligatorii, organul de urmărire penală trebuie să le solicite şi să ţină cont de ele atunci când instrumentează cauza, pentru a afla adevărul”, a explicat, pentru „Adevărul”, Cătălin Codescu, preşedintele AVAC. 
 
Cât întârzie cauza penală dacă expertizele nu sunt plătite
 
Acesta spune că sunt situaţii în care un raport de necropsie neplătit a întârziat o cauză penală un an şi jumătate. La fel şi rapoartele de expertiză tehnică judiciară neplătite, care pot întârzia cu luni de zile cauza penală. 
 
„Pentru a reuşi să ajungă în faţa unui judecător, victima e obligată să îşi asume acele cheltuieli, să plătească astfel încât aceste documente obligatorii să se regăsească la dosar iar dosarul să fie trimis în instanţă. De cele mai multe ori, însă, este foarte dificil ca victimele să plătească aceste sume. Le afectează maniera în care sunt tratate de autorităţi, aceste lucruri adâncesc trauma conturată în accidentul rutier. Ajungem ca o victimă să fie foarte vulnerabilă după un astfel de episod”, a mai spus Cătălin Codescu. 
 
În opinia acestuia, banii pe care victima este obligată să îi dea pe expertize medicale ar putea fi direcţionaţi către şedinte de psihoterapie. Diferenţa între ceea ce se întâmplă la noi şi ce se întâmplă în străinătate este majoră, afirmă reprezentantul AVAC.
 
Cum este în străinătate 
 
„În străinătate, când s-a produs un accident sever, pe lângă procedurile medicale de urgenţă asigurătorii intervin cu sume în avans pentru a se accesa cele mai utile proceduri medicale astfel încât să minimizeze urmările traumei pentru că ei vor plăti despăgubirea. La noi este exact invers. La noi victima este traumatizată de evenimentul în sine, de procedurile medicale şi de riscurile de a sta în spital o perioadă îndelungată, nu este băgată în seamă de niciun asigurator pentru că niciun asigurător nu oferă sume în avans pentru echilibrarea situaţiei medicale a victimei sau pentru a minimiza consecinţele”, a conchis reprezentantul victimelor accidentelor de circulaţie.
 
Legist: „Sunt probleme majore cu aceste expertize”
 
Potrivit celui mai recent raport al Institutului Naţional de Medicină Legală, aproape 15% din expertizele medico-legale solicitate au fost pentru evaluarea gravităţii leziunilor corporale produse prin accidente de circulaţie, pe primul loc fiind expertizele medico-legale solicitate pentru evaluarea gravităţii leziunilor corporale produse de diverse agresiuni (58,3%).
 
„Da, sunt probleme majore cu aceste expertize. Nu sunt făcute la timp. Poliţia face o delegare a pacientului astfel încât acesta să plătească şi pacientul de multe ori acceptă, dar e ceva ce Poliţia face, nu noi le cerem asta. Plata cade, teoretic, în sarcina Poliţiei”, au explicat, pentru „Adevărul”, oficiali din cadrul INML. 
 
A crescut numărul deceselor prin accidente rutiere
 
În opinia legiştilor, la baza amânărilor stau de fapt alte probleme, între care subdotarea cu oameni, subdotarea cu echipamente de laborator performante şi subdotarea cu mijloace informatice.  
 
Pe de altă parte, raportul INML arată că decesele produse în circumstanţele accidentelor rutiere înregistrează o creştere alarmantă, depăşind 2000 de decese la nivel naţional, după ce în anii precedenţi, numărul victimelor scăzuse în mod constant.
 
citeste totul despre: