Corupţie la Facultatea de Medicină Veterinară. Studenţi eminenţi, picaţi la examen fiindcă nu au dat mită

Corupţie la Facultatea de Medicină Veterinară. Studenţi
eminenţi, picaţi la examen fiindcă nu au dat mită

Mai mulţi stundenţi au dat mită profesorului universitar Ovidiu Savu pentru a le da note de trecere la examene

Ancheta în cel mai recent caz de corupţie universitară, cel în care a fost arestat profesorul Ovidiu Savu, dezvăluie faptul că acesta a transformat facultatea într-o sursă de îmbogăţire ilicită: bani în schimbul unor note de promovare. Chiar şi cei mai buni studenţi picau examenele dacă nu dădeau mită. Acasă la Savu, procurorii au descoperit într-o cutie de carton suma de 70.600 de lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ovidiu Savu, titular al cursului „Ştiinţa, Tehnologia şi Calitatea Alimentelor“ din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară (FMV) - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, a intrat direct în topul profesorilor acuzaţi de şpagă. El a fost prins în flagrant, săptămâna trecută,  atunci când primea mită suma de 10.500 de lei.

Anchetatorii au mai descoperit acasă la Savu, într-o cutie de carton, suma de 70.600 de lei, aproximativ 15.000 de euro.  În schimbul banilor, cadrul didactic garanta studenţilor promovarea examenelor restante, atât la disciplina pe care o preda, cât şi la cea la care era titular tatăl său, profesorul universitar Constantin Savu, care predă cursul „Controlul şi expertiza produselor alimentare”. Acuzaţiile procurorilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General: luare de mită şi trafic de influenţă. Tribunalul Bucureşti a decis, sâmbăta trecută, arestarea preventivă a lui Savu pentru 30 de zile.

Ovidiu Savu (33 de ani) se prezintă pe Facebook ca fiind „Şef de lucrări doctor” la Facultatea de Medicină Veterinară. Profesorul şi-a postat în spaţiul virtual mai multe fotografii din sala de forţă şi din cluburi de fiţe din Capitală. Spune despre el că este „Deschis oportunităţilor, flexibil, perfecţionist, investitor în segmentul de real estate, dezvoltator în network marketing, devorator de literatură motivaţională şi beletristică, practicant de sport”. De altfel, atunci când a fost prins în flagrant cu banii de la studenţi, Savu avea pe birou o carte motivaţională de succes, „De la idee la bani”, de Napoleon Hill, în care sunt expuşi 13 paşi către înavuţire, şi cultivă filosofii privind succesul şi îmbogăţirea.

Studenta „agăţată“ pe Facebook

„Ideea de înavuţire” i-a venit în 2015 şi pentru asta a folosit reţeaua de socializare  Facebook. Ovidiu Savu a contactat o studentă, care avea restanţe la mai multe materii, şi i-a spus să treacă pe la biroul său. I-a spus că o ajută să promoveze examenele restante la cursul său, contra sumei de 600 de lei, iar la cursul tatălui său, contra sumei de 800 - 900 de lei. Tânăra a fost de acord. Ulterior, tânăra i-a intermediat dascălului primirea unor bani de la mai mulţi colegi. Totul a fost foarte bine pus la punct: şefii de grupă strângeau bani şi făceau liste cu tinerii dispuşi să plătească pentru promovarea exemenelor. În total, 40 de studenţi sunt cercetaţi acum în acest caz,
fiind acuzaţi că au dat şpagi între 350 şi 500 de lei pentru a primi nota de trecere.

Denunţul care a ajuns pe masa procurorilor a fost făcut chiar de studenta care a fost abordată iniţial de profesor. Potrivit acesteia, strângerea de bani pentru „înavuţirea” lui Ovidiu Savu s-ar fi organizat în sesiunea de examene din semestrul II al anului şcolar 2014-2015, în anul 2015-2016 în sesiunile din iarnă şi din vară, dar şi în sesiunea de restanţe şi în cea de reexaminări dinainte de examenul de licenţă. Numele studenţilor care dădeau bani erau trecute ordonat într-un tabel, pe grupe, cu sumele de bani date, şi cursurile unde voiau note de trecere. Listele astfel întocmite erau trimise profesorului Savu prin intermediul aplicaţiilor telefonice „Whatsapp” şi „Telegram”.

Totul era foarte complicat, iar studenta care strângea banii era uneori depăşită de situaţie, potrivit discuţiilor pe care le avea cu ceilalţi colegi: „Da, vreau să îmi explici un pic lista aia să nu mă încurc că… Dar scoate-o să o vedem, ca să îmi explici!... Sunt 84 de milioane. Deci 84 de milioane, ca să nu mă încurc şi să fie după aceea probleme, gen. Dacă vrei să-i mai numeri şi tu o dată?!”, era preocupată de bani tânăra.

„Aşa... deci ai acolo 10.500“

Pe 28 iulie 2016, în ziua flagrantului, studenta a intrat obosită în biroul lui Ovidiu Savu: „Am alergat prin Agronomie, bineînţeles că... ca la noi la facultate la nimeni”. Cei doi discută punctual cazurile unor colegi, privind sumele pe care trebuiau să le dea pentru a trece examenele. În timpul discuţiei, tânăra îi pune banii, împachetaţi într-o coală A4, pe birou: „Aşa... deci ai acolo 10.500”.  Aceşti bani fuseseră însă înseriaţi anterior de procurori pentru a-l prinde în flagrant pe dascăl. „Îi ai pe toţi ăia pe listă. Nu mă, că m-a înnebunit fata ştii şi na. Are 6, mă, ai înnebunit la cap!!!”, atrage studenta atenţia asupra unei colege... „Nu mă, stai liniştită!”, îi confirmă profesorul că totul este în regulă.

Studenţii implicaţi au recunoscut şpaga dată pentru promovare şi faptul că denunţătoarea strângea banii. „Menţionez că la nivelul facultăţii este cunoscut faptul că la profesorii Savu Constantin şi Savu Ovidiu nu se poate trece altfel decât oferind sume de bani. Cunoşteam faptul că denunţătoarea (studenta care strângea banii – n.r.) putea să rezolve examenele la cei doi profesori, dar credeam că banii se duc efectiv la fiecare profesor titular de materie, deoarece niciodată nu ne-a spus la cine se duce să dea banii”, a declarat unul dintre studenţi.

Meticulos cu mita

Procurorii SUPC spun că Ovidiu Savu era foarte atent la detalii, şi folosea doar persoane de încredere. Profesorul prefera întâlnirile din afara Universităţii, în special în maşina personală, şi avea grijă să nu fie interceptat ambiental.

„Am apelat la acest procedeu din cauza faptului că la nivelul facultăţii se cunoaşte foarte bine faptul că nu pot fi promovate examenele la cei doi profesori, Savu Constantin şi Savu Ovidiu altfel, eu personal cunoscând studenţi care au pierdut anul şi chiar care nu au intrat în licenţă”, a explicat un alt student de ce a preferat să dea bani.

O altă studentă, care învăţa pentru bursă de merit, a dat detalii similare. „Deşi în primul semestru am învăţat foarte mult la materia Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare unde titular este profesor Savu Constantin, eu fiind şi studentă cu bursă de merit, am picat examenul cu nota 4. Am început să mă interesez ce se întâmplă şi am aflat de la mai mulţi studenţi că la materiile la care titulari sunt Savu Ovidiu şi Savu Constantin nu se poate trece decât contra unor sume de bani. Am aflat că cei doi au solicitat să nu fie deranjaţi de fiecare student în parte şi că de strângerea banilor se ocupă o studentă de anul 6”, a povestit tânăra cum a ajuns să dea şpagă.

Corupţia, un motiv din cauza căruia tinerii pleacă din ţară

Procurorul Denisa Cristodor  de la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General, cea care coordonează ancheta în acest caz, arată că în cazul lui Ovidiu Savu se impunea arestarea preventivă pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora. Anchetatorul a atras atenţia asupra numărului mare de infracţiuni, făcute într-un timp foarte scurt, dar şi asupra faptului că profesorul folosea un sistem de comunicaţii mai greu de decodat, programul „Telegram”.

Cristodor a mai explicat că potrivit legii, învăţământul este prioritate naţională în România. Potrivit acesteia, consecinţele corupţiei asupra sistemului educaţional sunt: diminuarea accesului populaţiei la învăţământul de o bună calitate, transformarea instituţiilor de învăţământ în instrumente de îmbogăţire ilicită, nivelul scăzut de pregătire profesională a tinerilor specialişti, concurenţă neloială între tinerii care doresc să-şi facă studiile cu cei ce ,,cumpără” notele mai mari, generarea fluxului de tineri ce pleacă peste hotarele ţării unde calitatea studiilor este
mai înaltă, o percepţie publică pesimistă a societăţii faţă de prestaţia sistemului educaţional, „în cazul de faţă cu unele consecinţe şi asupra sistemului medical, având în vedere profilul specialităţii în cauză”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările