Clubul Român de Presă: Libertatea de exprimare şi echilibrul în acţiune în mass-media româneşti sunt afectate anul acesta mai mult ca oricând

Clubul Român de Presă: Libertatea de exprimare şi echilibrul în acţiune în mass-media româneşti sunt afectate anul acesta mai mult ca oricând

În 2014 vom avea două campanii electorale, pentru europarlamentare şi pentru alegerea preşedintelui

De ziua mondială a presei, mass media din România este într-o „perioadă încă dificilă din punct de vedere economic, care afectează aproape toate entităţile din acest domeniu, un reviriment nefiind de prevăzut pentru 2014", se arată într-o declaraţie de sâmbătă a Clubului Român de Presă (CRP).

Ştiri pe aceeaşi temă

„De asemenea, 2014 înseamnă pentru mass-media româneşti un an agresiv din punct de vedere politic, cu două perioade electorale, în care influenţele politice se resimt în majoritatea activităţilor editoriale ale redacţiilor. În 2014, libertatea de exprimare şi echilibrul în acţiune ale mass-media româneşti sunt afectate, mai mult ca în alţi ani, de constrângerile economice şi de condiţionările politice. Presa se află sub o dublă presiune - economică şi politică, neexistând o voinşţă a autorităţilor ca mass-media să fie sprijinte în spirit european, transparent şi nediscriminatoriu", se mai spune în declaraţia, postată sâmbătă, pe site-ul CRP, citată de Mediafax.
 
CRP consideră că în acest an se menţin problemele din interiorul mass-media româneşti: „Presa continuă să fie afectată de restructurări, managementul nu a găsit încă răspunsuri creative la schimbările majore din domeniu, aduse de transformarea obiceiurilor de consum ale publicului, calitatea prestaţiilor jurnalistice rămâne, cu mici excepţii, la cote modeste".
 
„Contextul şi perspectivele negative arată că redresarea poate veni doar din interiorul mass-media şi că este nevoie de un efort comun pentru găsirea soluţiilor de relansare. Libertatea presei în România anului 2014 şi a anilor următori trebuie să însemne companii consolidate financiar, redacţii stabile şi valoroase profesional, o identitate bine conturată a profesiei de jurnalist şi a industriei mass-media. Fără autonomie susţinute din interior, prin valoare editorială şi putere financiară nu există libertate reală a presei", se mai spune în luarea de poziţie a CRP, cu ocazia acestei aniversări.
 
 
Potrivit raportului „Freedom of the Press 2014” (Libertatea Presei 2014 – n.r.), realizat de Freedom House, care analizează situaţia libertăţii presei în 197 de ţări şi teritorii din lume, în 2013, numai 63 de ţări au o presă liberă (32%), pe primele locuri situându-se Suedia, Norvegia şi Olanda.
 
Printre ţările care au o presă liberă se numără şi Finlanda şi Belgia (ambele situându-se pe poziţia a 4-a la nivel internaţional), Germania (locul 18), Canada (locul 26), Republica Cehă (locul 27), SUA (locul 30), Franţa (33), Marea Britanie (36), Spania (52) şi Israel (62).
 
În acelaşi timp, 68 de ţări (35%) au fost considerate ca având o presă parţial liberă anul trecut, România fiind inclusă între acestea şi ocupând locul 84 la nivel global, aceeaşi poziţie cu Republica Dominicană şi Botswana.
 
Pe 23 decembrie 1993, Adunarea Generala a ONU declara ziua de 3 mai ca Zi Mondială a Libertăţii Presei. Intiaţiva a venit de la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.
 
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Presa din România este doar parţial liberă, la fel ca şi în alte 67 de ţări precum Republica Moldova, Grecia, Croaţia, Bulgaria, Serbia, Ungaria sau Italia. Ţările cu cea mai liberă presă sunt Suedia, Norvegia şi Olanda.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările