Ce le explică românilor un sociolog, după decizia CCR. Gelu Duminică: „Nu este nevoie de o legislaţie dură pentru a înţelege că viaţa trebuie să primeze”

Ce le explică românilor un sociolog, după decizia CCR. Gelu Duminică: „Nu este nevoie de o legislaţie dură pentru a înţelege că viaţa trebuie să primeze”

Sociologul Gelu Duminică Imagine: Facebook

Sociologul Gelu Duminică a declarat într-un interviu pentru „Adevărul” că românii trebuie să înţelegă amenzile care tocmai au fost emise în baza unor norme neconstituţionale erau impuse deoarece există un rău mult mai mare, care le poate distruge vieţile. „Răul nu a dispărut”, avertizează sociologul, care spune că românii trebuie să înţeleagă „de vorbă bună”, nu doar obligaţi de mijloace de coerciţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
„Adevărul” l-a întrebat pe sociologul Gelu Duminică ce trebuie să înţeleagă românii în contextul în care peste 300.000 dintre ei au luat amenzi pentru nerespectarea Ordonanţelor militare, apoi a venit decizia CCR, care a statuat că acele contravenţii au fost date în baza unei norme neconstituţionale. 
 
Gelu Duminică: Comprtamentul omului depinde foarte mult de context şi de situaţie. În situaţia în care contextul presupunea şi «biciul» – pe principiul morcov şi bici, respectiv amenzi – cu siguranţă comportamentul omului era condiţionat şi de acest lucru, în sensul că ştia că dacă greşeşte va primi amendă. Şi amenda nu era deloc mica, tocmai pentru a descuraja astfel de comportamente care pot conduce către o nedistanţare fizică corespunzătoare.
 
În momentul de faţă, «biciul» este pus sub semnul întrebării. Nu spun că lipseşte, pentru că în momentul de faţă amenzi încă se pot da. Până când (decizia CCR- n.r.) nu apare în monitor, norma este în vigoare. Cu siguranţă că organele vor fi obligate să dea astfel de amenzi. 
 
În acelaşi timp trebuie să ţinem cont de faptul că toată situaţia din România nu a stat atât de rău pe cât ne-am fi aşteptat. Adică, dacă am fi discutat ipotetic înainte de această pandemie ce s-ar întâmpla dacă statul ar apela şi la responsabilitatea cetăţeanului, cu siguranţă că mulţi dintre noi ar fi considerat că lucrurile ar fi luat-o razna. Ei bine, nu a fost aşa. Da, am avut cel mai mare număr de amenzi din Uniunea Europeană -  dar şi cu un cuantum foarte mare – dar aici trebuie să ţinem cont şi de modul în care instituţia din România ştie să  relaţioneze cu cetăţeanul. La noi, nu prea ştie să relaţioneze, la noi mai degrabă e cu bastonul, mai degrabă e cu amenda, decât cu vorba bună şi cu impunerea normei în cu totul alte moduri. 
 
Ce trebuie să înţeleagă cetăţeanul în momentul de faţă este că este o mare «bubă» la nivelul deciziilor şi că, de multe ori, deciziile se iau «pe genunchi», fără o analiză serioasă şi că, uite, drept dovadă de mult prea multe ori cei care ar trebui să vegheze asupra respectării legii, promovează legi care sunt neconforme cu legea. Asta pe de-o parte.
 
Pe de cealaltă parte, trebuie să înţeleagă că nimic nu se schimbă. Acele coerciţii existau pentru simplul motiv că un rău mult mai mare poate să ne distrugă efectiv vieţile şi societatea în care trăim. Răul ăla încă există, nu a dispărut.  Şi nu cred că e nevoie neapărat de de bici, de par. Chiar cred că trebuie să înţelegem şi de vorbă bună şi să realizăm în momentul de faţă că societatea românească are nevoie de fiecare dintre noi, astfel încât să iasă bine din acestă situaţie.
 
Reporter: Credeţi că această „bâlbă” a autorităţilor - pentru că ele până la urmă au dat această Ordonanţă - i-ar putea determina pe români să spună că pot lua amenzi, deoarece nu se ştie dacă legea e sau nu constituţională?
 
Gelu Duminică: Societatea românească este diversă. Nu i-aş trata pe toţi românii la fel. Cu siguranţă că unii vor gândi exact cum spuneţi dumneavoastră. Sper să fie un număr nesemnificativ. Nu aş generaliza. Nu aş spune societatea românească. În ultimele două luni de zile, societatea românească ne-a arătat că poate fi şi responsabilă, şi solidară. Era o vorbă, o spunea un tip mult mai deştept decât mine, că în situaţii de criză, de obicei, ies la suprafaţă toate bunătăţile şi toate răutăţile pe care o societate le are. Completa respectivul om că, de obicei, câştigă răutatea. Sper din tot sufletul ca de data asta să nu câştige răutatea. Pentru că, prin toată pandemia asta, prin toată răutatea asta, trecem împreună sau nu trecem deloc. Simplu. 
 
Dacă ne plăcea cum arăra societatea românească – aşa, la nivelul macro – înainte de martie, cu siguranţă trebuie să facem şi noi lucruri. 
 
«Bâlbele» autorităţilor nu sunt o noutate. Au mai existat legi anti-constituţionale, au mai existat legi care frizau logica, au mai existat tot felul de măsuri care puneau sub semnul întrebării profesionismul, capacitatea intelectuală şi pregătirea profesională a celor care le-au conceput. Însă, aici vorbim şi despre responsabilitatea fiecărui cetăţean, pentru că nu e doar o chestiune care se adresează unui număr foarte mic, care reglementează nu ştiu ce situaţie privind proprietatea sau Dumnezeu ştie ce situaţie, unde au fost declarate legile neconstituţionale. Ci, de data acesta, vorbim de o chestiune care ne afectează pe toţi, indiferent dacă suntem de dreapta, de stânga, dacă suntem bogaţi, săraci, dacă suntem de la ţară, de la oraş. Trebuie să observăm că aici, de fapt, nu e neapărată nevoie de o legislaţie dură pentru a înţelege că viaţa trebuie să primeze şi că în momentul de faţă este nevoie de un tip de solidaritate pe care fiecare dintre noi trebuie să îl punem în practică. 
 

CCR a decis: amenzile, date neconstituţional

 
Reamintim că CCR a decis, miercuri, că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.
 
 Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.
În esenţă, CCR declară că restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu se poate face prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată în Parlament.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările