CCR a explicat de ce a picat legea abrogării pensiilor speciale: Încalcă independenţa magistraţilor şi deciziile anterioare ale Curţii

CCR a explicat de ce a picat legea abrogării pensiilor speciale: Încalcă independenţa magistraţilor şi deciziile anterioare ale Curţii

Sesizările au fost depuse la CCR de Instanţa Supremă şi de Avocatul Poporului.

Abrogarea pensiilor speciale încalcă independenţa magistraţilor iar legea prin care s-a încercat eliminarea acestor pensii este contrară unor decizii anterioare ale Curţii Constituţionale. Argumentele apar în motivarea deciziei prin care CCR a declarat, în luna mai, neconstituţională această lege

Judecătorii Curţii Constituţionale critică vehement legea, despre care spun că nu răspundă la cee ace s-a dorit a se modifica prin actul normativ.
 
”Curtea constată că deficienţele anterior sesizate şi analizate determină, într-adevăr, o reglementare lacunară, care nu răspunde în mod real intenţiei de reglementare. În mod obiectiv o astfel de reglementare, cuprinzând un ”amalgam” de norme cu caracter abrogator, nu poate să rezolve ”problema” enunţată de iniţiatori în debutul expunerii de motive, determinând, în schimb, insecuritatea juridică în ceea ce priveşte regimul juridic al pensiilor”, potrivit motivării.

Judecătorii constituţionali mai spun că în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituţională de sesizare a camerelor Parlamentului şi regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare.

„De asemenea, legea a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacţie de 'abrogare' a unor prevederi legale pretins a crea 'sentimente' negative şi cheltuieli bugetare semnificative. Tot astfel, legea a fost adoptată cu încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi în pofida avizelor negative (Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii), respectiv a punctului de vedere al Guvernului, în care s-au semnalat jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în această materie şi caracterul obligatoriu al acesteia”, arată judecătorii CCR.
 

Legea încalcă decizii anterioare ale CCR

 
În documentul citat, judecătorii de la Curtea Constituţională arată că CCR a decis, în trecut, că pensiile de serviciu nu sunt un privilegiu, iar actuala lege încalcă deciziile anterioare.
 
”Legea adoptată porneşte de la o premisă contrară deciziilor Curţii Constituţionale
prin care s-a statuat în mod expres faptul că pensiile de serviciu nu constituie un privilegiu”, au scris judecătorii CCR în document.
 
În plus, CCR a fost de părere că abrogarea pensiilor încalcă independenţa magistraţilor.
 
”Cu referire la statutul magistraţilor, analizat cu precădere în sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legea criticată nesocoteşte atât soluţia cât şi considerentele deciziilor menţionate, prin care Curtea Constituţională a statuat, în mod consecvent, că abrogarea reglementărilor referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, judecători ai Curţii Constituţionale) încalcă dispoziţiile constituţionale care consacră independenţa justiţiei”, potrivit sursei citate.

„Acest principiu constituţional trebuie să fie respectat de orice reglementare referitoare la salarizarea şi, respectiv, reglementarea pensiilor în materie. Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor", arată Curtea.

Pe de altă parte, stabilirea nivelului pensiei ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia, se mai arată în motivare.

În ceea ce priveşte efectul juridic al deciziei de constatare a neconstituţionalităţii legii în ansamblul său, Curtea reţine că acesta este circumscris articolului 147 alineatul (2) şi (4) din Legea fundamentală şi jurisprudenţei Curţii în materie, astfel că "Parlamentului îi revine obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, iar, în ipoteza iniţierii unui nou demers legislativ, de a se conforma celor statuate prin decizia Curţii".”
 
 
În mai, CCR a admis sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Jutiţie şi a Avocatului Poporului împotriva legii prin care au fost abrogate toate pensiile speciale cu exceţia celor din Armată şi Ministerul de Interne.
Sesizările au venit după ce Camera Deputaţilor a adoptat, pe 28 ianuarie, proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale, inclusiv pensiile magistraţilor.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: