Călcâiul lui Achile al spitalelor - lipsa protocoalelor şi epidemiologilor. Cum ajung unităţile medicale bombe biologice

Călcâiul lui Achile al spitalelor - lipsa protocoalelor şi epidemiologilor. Cum ajung unităţile medicale bombe biologice

Suceava a ajuns judeţul cu cele mai multe victime ale COVID-19 şi pentru că la spital nu există protocoale de intervenţie în cazul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus

Aproape 300 de cadre medicale sunt infectate în acest moment cu noul coronavirus. În acelaşi timp, spitale din toată ţara cedează pe rând şi completează lista deschisă de Spitalul Ministerului de Interne, primul băgat în carantină de un fost poliţist bolnav de COVID-19, care a minţit că a fost plecat din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acesta a fost urmat de Spitalul Judeţean Suceava, care a ajuns un etalon în domeniu, conducând categoric în topul victimelor produse, apoi a venit rândul a patru unităţi medicale din Capitală să completeze lista spitalelor atacate de noul coronavirus. Ieri, 27 de persoane au fost testate pozitiv pentru COVID-19 doar la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Este vorba despre 17 cadre medicale şi 10 pacienţi, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. De la nivelul acestei unităţi sanitare s-au prelevat în total aproximativ 500 de probe biologice, iar pentru 20% dintre acestea se aşteaptă încă rezultate. Testarea a fost declanşată în 22 martie, la nivelul personalului medical şi al pacienţilor, observându-se o creştere în dinamică a rezultatelor pozitive pentru aceste categorii din spital.
 
În fine, un număr şi mai mare de infectări s-ar putea înregistra la Spitalul Sfântul Ioan din Bucureşti, unde 72 de cadre medicale au intrat în izolare după ce aici a fost depistată o pacientă infectată cu noul coronavirus. Este vorba despre o femeie care era internată în spital de două săptămâni. 
Conducerea spitalului a decis ca Secţia de Nefrologie să fie închisă, iar pacienţii au fost transferaţi la alte spitale din Capitală.
 

Pacienţii nu au avut de suferit

 
O altă unitate medicală de referinţă, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila, a anunţat prin vocea generalului Florentina Ioniţă-Radu că are 24 de cadre medicale infectate. Florentina Ioniţă-Radu a spus că, la sfârşitul săptămânii trecute, asistenta-şefă de la Secţia Cardiologie 1 a venit simptomatică la serviciu. „A doua zi a venit rezultatul pozitiv. A fost adusă pe Secţia de Boli infecţioase şi s-a început ancheta epidemiologică. În urma anchetei epidemiologice, tot personalul medical a fost trimis la autoizolare şi a fost testat. Secţia Cardiologie 1 a fost închisă”, a explicat comandantul.
 

Reglementările nu există

 
Expert în domeniul Sănătăţii, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, susţine că infectările masive din unităţile medicale au trei cauze principale şi atrage atenţia asupra organizării spitalelor de suport pentru COVID-19. „Cu toate că epidemia cu noul coronavirus era aşteptată de multă vreme, comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii nu au conceput şi distribuit către spitale un protocol cadru pentru intervenţia în cazurile de COVID-19, care ar fi trasat normele generale de lucru cu astfel de pacienţi. Mediul medical a primit numai nişte vagi indicaţii fără un prea mare caracter oficial”, susţine expertul. 
 
Mai mult, Vasile Barbu arată că nici măcar vechile protocoale de lucru în cazurile de boli infecţioase nu sunt respectate în unităţile de primiri urgenţe din mai toată ţara. „Regulile spun că, dacă în triaj este descoperit un caz suspicionat de o boală contagioasă, pacientul trebuie dus automat în zona de izolare, o cameră special concepută în acest sens. Aproape nimeni nu face acest lucru pentru simplul motiv că, de cele mai multe ori, acest spaţiu de izolare nu există sau există mai mult pe hârtie”, precizează Vasile Barbu. 

 

Fără epidemiologi

 
Apoi, expertul susţine că situaţia în domeniu este prost manageriată din cauza faptului că la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene nu există specialişti care să supravegheze, coordoneze şi controleze respectarea normelor de lucru cu pacienţii cu boli infecţioase. „Mai bine de jumătate din aceste direcţii judeţene nu au epidemiologi. Drept urmare nu are cine să verifice dacă există protocoale, dacă există zone de izolare, dacă există şi se respectă circuitele rezevate pacienţilor cu boli infecţioase. Şi acest circuit este foarte important pentru că un astfel de pacient trebuie să aibă căi de acces separate, nu poate utiliza, de exemplu, acelaşi lift cu un pacient obişniut. La Spitalul Judeţean Suceava catastrofa a venit, printre altele, din cauza lipsei protocolului de intervenţie şi a inexistenţei circuitului dedicat”, susţine Vasile Barbu. Conform unor surse medicale, în România ar exista doar 280 de specialişti epidemiologi.
 

Spitalele de suport, adaptate de urgenţă 

 
În fine, expertul susţine că după desemnarea spitalelor de suport pentru COVID-19, autorităţile trebuie să se mişte urgent dacă nu se doreşte ajungerea la dezastru. „Dacă nu dorim să ajungă bombe biologice, în aceste peste 50 de unităţi de suport sunt obligatoriu de făcut protocoale, dar sunt necesare şi transformări fizice. Circuitele pe care merg pacienţii sunt indispensabile, iar pacienţii au nevoie, iniţial, de zone de izolare individuală până la confirmarea sau infirmarea diagnisticului de COVID-19. Abia cei confirmaţi pot fi internaţi în rezerve cu mai multe paturi. Pentru a rezolva aceste problem, clădirile sunt obligatoriu de adaptat rapid prin montarea unor pereţi falşi şi a unor alte dotări nu foarte costisitoare, dar extrem de eficiente”, a conchis Vasile Barbu.
 
Dacă nu dorim să ajungă bombe biologice, în aceste peste 50 de spitale de suport sunt obligatoriu de făcut protocoale, dar sunt necesare şi transformări fizice
 
Vasile Barbu
preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor
 
Conform ultimelor raportări, până în prezent sunt afectate de cel puţin 29 spitale din Bucureşti şi din Galaţi, Suceava, Drobeta-Turnu Severin, Alexandria, Giurgiu, Slobozia,, Arad, Brăila, Timişoara, Orăştie şi Focşani.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: