Banca Mondială: Bucureştiul, cea mai expusă capitală europeană la un seism puternic

Banca Mondială: Bucureştiul, cea mai expusă capitală europeană la un seism puternic

FOTO Adevărul

Bucureştiul este cea mai expusă capitală europeană la un seism puternic, similar cu cel din 1977. Diferenţa ar fi că numărul de morţi ar fi de trei ori mai mare, respectiv 5.000, din care 4.000 doar în Capitală. Datele se desprind din cel mai recent studiu făcut de Banca Mondială, care atrage atenţia asupra vulnerabilităţilor României, mai ales că peste 70% din PIB-ul ţării este produs în zonele expuse riscului seismic.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Suntem expuşi pentru că prevenirea lasă de dorit”, spune medicul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU). 
 
Tocmai din acest motiv, forul european vrea să dea României 465 de milioane de dolari pentru a fi investiţi în infrastructură şi proceduri mai bune de management în cazul dezastrelor. Banii ar fi bineveniţi, arată specialiştii din sistem, care afirmă că principala problemă la nivelul Capitalei o constituie clădirile vechi, neconsolidate. 

„De aici vine vulnerabilitatea noastră. Sunt foarte multe clădiri care nu au fost consolidate, care nu au fost demolate. Unele sunt clădiri publice, altele sunt clădiri private, dar care totuşi trebuie să fie consolidate. Ele rămân un risc major pentru populaţie. Deşi s-a încercat, cei care au vrut să le consolideze s-au lovit de refuzul locatarilor de a-şi părăsi locuinţa”, a explicat Arafat.
 
Clădirile din Capitală, neexpertizate de peste 20 de ani
 
Potrivit acestuia, în privinţa celor 368 de clădiri din Capitală încadrate ca fiind nesigure, singura soluţie este refacerea sau chiar demolarea şi, ulterior, reconstruirea. 
 
„Avem foarte multe clădiri vechi în Bucureşti, care au fost expertizate la începutul anilor 90. După ce 368 au fost încadrate ca fiind foarte nesigure, a fost dată legea consolidării. Şi, deşi trebuiau consolidate de urgenţă, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi, cel mult 70 din clădirile amintite beneficiind de consolidare. Din păcate, dacă nu s-a făcut această consolidare în timp util, fiind o problemă care trenează de 20 de ani, e cam greu de crezut că va fi rezolvată în cinci ani”, a declarat arhitecta Livia Ivanovici pentru „Adevărul”. 
 
O altă problemă majoră, susţine specialista, e faptul că de la începutul anilor 1990 încoace, nu s-a mai făcut o altă campanie de expertizare a locuinţelor. „Costă mult să expertizezi o locuinţă. Iar dacă locuieşti într-un bloc de apartamente nu poţi expertiza doar locuinţa proprie ci trebuie expertizat tot blocul. Cea mai ieftină expertiză costă aproximativ 4.000 de euro”, arată Ivanovici, adăugând că oamenii care trăiesc în clădiri cu bulină roşie abia dacă vor să dea bani pentru refacerea faţadelor, în condiţiile în care au fost numeroase situaţii în care tencuiala a căzut pe maşini. 
 
Autorităţile, dezinteresate de sistemul de alertă seismică al INFP
 
„Deşi din punct de vedere al activităţii seismice, activitatea este una normală pentru zona Vrancea, asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiţi şi să luăm măsurile necesare pentru a reduce efectele unui cutremur”, este de părere şi inginerul Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) care atrage atenţia că imobilele la risc sunt mai afectate ca înainte de 77 de cutremurele din 1977, 1986 şi 1990.
 
Deşi instituţia pe care o conduce poate anunţa autorităţile cu 25 de secunde înainte ca unda să lovească Bucureştiul, ministerele par prea puţin interesate să dezvolte sisteme şi aplicaţii prin care să fie reduse pagubele în eventualitatea unui cutremur.  
 
„Institutul are operaţional un sistem de alertare seismică. Noi detectăm cutremurul cu 25 de secunde înainte ca unda respectivă să ajungă în Capitală şi putem transmite acel semnal către diferite instituţii. Spre exemplu, la semnalul nostru se pot opri gazele la intrarea în blocuri, lifturile pot fi trimise la parter şi uşile pot fi deschise automat şi aşa mai departe. Am discutat să închidem accesul pe toate podurile din Bucureşti care s-au făcut în ultima perioadă sau să reducem viteza trenurilor. Sunt aplicaţii care se folosesc în Japonia şi sunt folosite acum şi în America şi în alte state care se aşteaptă la cutremure puternice. Am transmis o adresă însă toţi spun că nu au fonduri pentru a face ceva în direcţia asta”, a declarat Ionescu pentru „Adevărul”. 
 
Căi important de acces, blocate în caz de prăbuşire
 
Pe lângă clădirile vechi, infrastructura din Capitală nu permite nici ea o intervenţie de urgenţă corespunzătoare în caz de cutremur, fapt semnalat şi de raportul Băncii Mondiale. „În caz de prăbuşire, pe Bulevardul Magheru ar mai rămâne câte o bandă de circulaţie, dar căi importante de acces cum sunt Maica Domnului sau Lizeanu şi chiar Calea Moşilor, ar fi complet blocate”, subliniază arhitecta Livia Ivanovici. 
 
„În ceea ce priveşte capacitatea de intervenţie, aceasta încetul cu încetul începe să nu mai devină o vulnerabilitate, faţă de anul 2014 stăm mai bine dar încă sunt multe de făcut. Trebuie lucrat pe o scară mult mai largă, inclusiv cu autorităţile locale, pentru a rezolva problemele care există nu numai în Bucureşti ci şi în alte locaţii care sunt în zona seismică ca să putem să reducem vulnerabilităţile la minim posibil”, conchide doctorul Raed Arafat.
citeste totul despre: