Bâlbele autorităţilor în criza bebeluşilor, conform unei anchete a Avocatului Poporului

La Spitalul de Copii „Marie Curie“ mai sunt internaţi trei micuţi cu sindrom hemolitic-uremic, starea lor de sănătate fiind bună. Bâlbele autorităţilor sunt anchetate acum de Avocatul Poporului. DSP Argeş a intervenit cu întârziere şi nu a apelat imediat la specialiştii Institutului „Cantacuzino“, sunt concluziile preliminare ale anchetei întreprinse de Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului face propria anchetă în cazul bebeluşilor din judeţul Argeş, care au fost diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic (SHU). Constatările finale vor face obiectul unui raport care va cuprinde şi posibile recomandări către instituţiile implicate în acest caz.
Biroul Teritorial Piteşti al Avocatului Poporului a desfăşurat la Spitalul de Pediatrie din Piteşti şi la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Argeş o anchetă proprie, pentru a stabili dacă, între 10 şi 23 februarie, autorităţile locale cu responsabilităţi în procedurile de intervenţie şi gestionare a cazurilor bebeluşilor şi copiilor mici din judeţ suspecţi sau diagnosticaţi cu boală digestivă acută (BDA) sau sindrom hemolitic-uremic au respectat prevederile Constituţiei şi dacă au gestionat defectuos această situaţie.

DSP Argeş a acţionat cu întârziere

Avocatul Poporului a arătat că autorităţile sanitare din Argeş nu au cerut instituirea alertei epidemiologice. Totodată, până pe 18 februarie, DSP Argeş nu a oferit Instituţiei Prefectului şi nici Ministerului Sănătăţii informaţiile suficiente pentru a se decide dacă sunt constituite condiţiile legale pentru instituirea unor măsuri de răspuns rapid la alerta precoce.

„Prin compartimentul de epidemiologie, DSP Argeş avea obligaţia să colecteze datele de la asistenţa medicală primară, să le coreleze cu informaţiile privind confirmarea/infirmarea cazurilor provenite de la spitalul/secţia de boli infecţioase, pentru ca, apoi, să evalueze dacă s-a produs atingerea pragului de alertă. Măsurile avute în vedere sunt exclusiv de natură sanitară, pentru a preveni răspândirea bolii sau contaminării şi nicidecum măsuri de legislaţie sau securitate“, se precizează într-o notă a Avocatului Poporului privind constatările anchetei, citată de Agerpres.
Conform acesteia, instituirea pragului de alertă ar fi impus transmiterea imediată către Institutul de Sănătate Publică a unui raport preliminar de alertă epidemiologică.

„Din documentele care ne-au fost prezentate a rezultat că până la data de 23.02.2016 nu a existat nicio solicitare din partea DSP Argeş privind o statistică a cazurilor de boli digestive anterioare datei de 30 ianuarie (pentru comparare în vederea instituirii pragului de alertă precoce)“, se mai spune în nota citată.

DSP Argeş avea obligaţia legală să solicite, începând cu 10 februarie, implicarea Ministerului Sănătăţii pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticelor în laboratoarele Institutului „Cantacuzino“.
„Deşi pentru depistarea activă a cazurilor simptomatice prefectul judeţului a dispus DSP Argeş, încă din 10 februarie 2016, monitorizarea atentă a copiilor cu vârste până la 2 ani prin centrele medicale individuale şi realizarea unui plan de acţiune împreună cu medicii de familie, nu a fost identificată o asemenea măsură menită să alerteze asistenţa medicală primară pentru trimiterea cazurilor la secţia de boli infecţioase a Spitalului de Urgenţă Piteşti“, se menţionează în
document.

Starea bebeluşilor este bună

În prezent, doar trei micuţi cu sindrom hemolitic-uremic mai sunt internaţi la Spitalul de Copii „Marie Curie“, din Capitală, starea lor de sănătate fiind una bună. Bebeluşii, din care doi sunt pe dializă, iar altul primeşte tratament specific sub atenta monitorizare a medicilor, ar putea fi externaţi abia săptămâna viitoare. Vestea bună, spune profesorul Monica Bălgrădean, şefa Secţiei de Nefrologie, este că niciun alt copil nu a mai fost transferat la Bucureşti în ultimele zile.
„Pacienţii sunt bine, nu vor pleca în următoarele două zile, dar îi monitorizăm şi vom decide când pot fi externaţi. E foarte greu de spus ce a dus la îmbolnăvirea lor. Într-adevăr, apa poate fi o sursă de infecţie, dar în cazul bebeluşilor care au fost internaţi la noi, hrana a fost cea care i-a ţintuit la pat. Carnea şi sarmalele sunt toxice pentru stomacul unui copil“, a declarat, pentru „Adevărul“,  medicul nefrolog.

Spitalul de Pediatrie Piteşti, fără medic epidemiolog

Avocatul Poporului a constatat că Spitalul de Pediatrie din Piteşti nu mai are medic epidemiolog încă din anul 2012. În concordanţă cu legislaţia în vigoare, unitatea medicală a organizat, începând cu data de 10 mai 2013, un concurs pentru ocuparea unui post de medic specialitatea Epidemiologie. Până la data de 16.02.2016 nu s-a prezentat însă niciun candidat.
Spitalul a solicitat, în repetate rânduri, colaborarea Direcţiei de Sănătate Publică Argeş pe linie epidemiologică, eventual printr-un contract de prestări servicii, dar demersul a rămas fără rezultat.

La 17 februarie, Inspecţia Sanitară de Stat a dat două amenzi la Spitalul de Pediatrie Piteşti. Managerul a fost sancţionat pentru că în spital nu există medic epidemiolog. Totodată, asistenta-şefă a fost amendată pentru că nu a separat în saloane pacienţii internaţi cu probleme respiratorii de cei cu probleme digestive.

Criza bebeluşilor din Argeş

La mijlocul lunii ianuarie, zeci de bebeluşi din judeţul Argeş au ajuns în stare gravă la Spitalul de Pediatrie Piteşti, fiind diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic (SHU).

Din 29 ianuarie au fost transferaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie“, din Capitală, 16 copii, majoritatea din Argeş, cu sindrom hemolitic uremic sau cu suspiciuni de SHU. Dintre aceştia, trei fetiţe din Argeş au murit în spital, pe 4, 15 şi 16 februarie.
Aflate în alertă maximă, autorităţile au încercat să identifice cauzele îmbolnăvirilor. Abia la sfârşitul lunii februarie Ministerul Sănătăţii a stabilit ce bacterie este responsabilă pentru îmbolnăvirea copiilor din Argeş: o tulpină a bacteriei escherichia coli.
Cauza a fost identificată în urma anchetei făcute de către specialiştii de la Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile, împreună cu experţii români.
Ulterior au fost găsite tulpini de E.coli la brânza produsă de Lactate Brădet, dar şi la angajaţi ai fabricii.

Comisia Europeană a emis o alertă referitoare la infectarea cu E.Coli a unui sortiment de brânză de la fabrica din judeţul Argeş, după ce un copil din Italia s-a îmbolnăvit în urma consumării produsului cumpărat de la un magazin românesc din Florenţa.

În cazul infestărilor cu E. Coli, Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a demarat o anchetă pentru a stabili dacă autorităţile sanitare au acţionat conform normelor în vigoare. Şi Corpul de Control al premierului a verificat respectarea procedurilor în cazul bebeluşilor diagnosticaţi cu sindromul hemolitic-uremic.

Patronul Lactate Brădet: „Nu există alertă în Italia“

Patronul firmei Lactate Brădet a plecat în Italia luni, 21 martie, pentru a superviza personal procedurile de ridicare a probelor provenite din produse ale societăţii, suspectate că ar fi provocat infectarea unui copil cu SHU.

„Am asistat personal, în Italia, la desigilarea unor probe de brânză de burduf şi smântână produse de Lactate Brădet, ridicate dintr-un magazin din Italia. Nu ştiu cum vor ieşi acele analize, cert este că, aşa cum s-a precizat şi în procesul verbal, capacele produselor erau ridicate la 2 milimetri, ceea ce înseamnă o proastă manipulare a lor, probabil că paletul respectiv s-a răsturnat. Acest lucru a fost consemnat la desigilarea probelor“, a declarat, marţi, 22 martie, pentru „Adevărul“, Marius Badea, patronul S.C. Lactate Brădet.

Omul de afaceri susţine că, din informaţiile lui, nu există în Italia o alertare oficială emisă de autorităţi şi privitoare la produsele firmei româneşti. „Am angajat acolo un om şi mi-a confirmat că nu există alertă. Nici nu putea exista, întrucât nici măcar luni, 21 martie, nu existau rezultate finale la analizele pe probele de la brânza de burduf Brădet recoltate din frigiderul familiei copilului bolnav din Italia. Şi încă un amănunt, despre care am aflat după această deplasare: în frigiderul familiei mai există şi alt tip de brânză, de la un producător, despre care nu ştim dacă era român sau străin“, a mai spus Marius Badea.

Potrivit prefectului de Argeş, în acest moment nu mai există niciun copil din judeţ internat cu sindrom hemolitic-uremic la Spitalul „Marie Curie“ din Bucureşti.

(Cristina Stancu)