VIDEO Noul preşedinte al CSM este judecătorul Adrian Bordea. În funcţia de vicepreşedinte a fost ales procurorul Gheorghe Muscalu

Traian Băsescu la şedinţa CSM

Judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, noul vicepreşedinte al instituţiei este procurorul Gheorghe Muscalu, care a obţinut zece voturi „pentru”, în defavoarea contracandidatului său, Bogdan Gabor. La şedinţa de azi a participat şi preşedintele Traian Băsescu. La sosire, acesta a fost huiduit de şapte persoane aflate în faţa CSM.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Procurorul Gheorghe Muscalu a fost ales, luni, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ce a obţinut voturi zece "pentru", în defavoarea contracandidatului Bogdan Gabor.
 
UPDATE Oana Schimdt Hăineală a anunţat că judecătorul Adrian Bordea este noul preşedinte al CSM. 
 
Decizia a fost luată cu 14 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi o „abţinere”.
 
UPDATE În acest moment, judecătorul Adrian Bordea îşi prezintă proiectul de management pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în plen, urmând să fie votat de membrii judecători şi procurori ai forului.

După ce Adrian Bordea îşi prezintă proiectul de management, membrii judecători şi procurori ai CSM vor decide, prin vot, dacă Bordea va fi noul preşedinte al Consiliului, el fiind singurul candidat la această funcţie.

Candidaţii la funcţia de vicepreşedinte al CSM, respectiv procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu, îşi vor prezenta apoi, în plenul CSM, proiectele de management. Plenul CSM va alege, din cei doi candidaţi, noul vicepreşedinte al CSM, funcţie care a fost ocupată în 2013 de Adrian Bordea.
 
UPDATE  Potrivit procurorului Oana Schmidt Hăineală, aflat la finalul mandatului în fruntea CSM, instituţia pe care a condus-o a demonstrat că rezistă la seisme cu magnitudine ridicată şi că îşi poate face datoria indiferent de presiune.

„CSM a luat atitudine ori de câte ori a fost periclitată sau afectată independenţa justiţiei şi cred că, în final, toate încercările prin care instituţia a trecut au avut un rol benefic, pentru că ne-au oferit ocazia să demonstrăm şi să ne demonstrăm că rezistăm la seisme de magnitutidine ridicată şi ne putem face datoria indiferent de presiune”, a mai spus Oana Schmidt Hăineală, adăugând că procurorii au demonstrat că îşi pot asuma conducerea forului magistraţilor şi că se regăsesc pe deplin în statutul de magistraţi.
 
UPDATE Traian Băsescu a plecat de la şedinţa CSM.
 
UPDATE: Traian Băsescu, către procurorul general Tiberiu Niţu: Domnul procuror general, vreau să ştiţi că o să vă mai sun. Nu o să vă sun niciodată pentru vreun dosar, dar pentru lucrurile în care am atribuţiuni de a veghea la buna funcţionare a statului, o să vă sun. Nu vă mai plângeţi că v-am sunat. Nu v-aţi dus la televizor. Ştiţi unde v-aţi dus. O lăsăm aşa. Vă mulţumesc pentru scrisoarea în care mă rugaţi să resping Legea amnistiei.E ultimul bilanţ de activitate la care am participat. Dumneavoastră v-aţi mai schimbat, e timpul să mă schimb şi eu. 
 
UPDATE: Traian Băsescu, la final: Încerc să forţez o concluzie să ştiu cu ce sentiment plec de aici. Încercăm să introducem Codurile sau nu? Sunt lucruri care trebuie clarificate legislativ. O să vorbesc cu premierul, numai că cineva trebuie să aducă în OUG punctul de vedere al sistemului. Altfel mai bine spunem acum că ne mai trebuie două luni, vorbim şi la Bruxelles. Nu aş vrea să ne facem că putem, să ne trezim că nu putem. Mai bine spunem că mai stăm două luni. Doamne fereşte, nu vreau să vă stimulez la o astfel de decizie, dar decât să avem lucrurile neclare, mai bine facem asta. 
 
Răspunsul CSM: Domnule preşedinte, nu se poate face în două luni ceea ce nu s-a făcut în patru ani.
 
 Traian Băsescu: Atunci plec de aici liniştit. Noile coduri se pot introduce. Eu mi-am atins scopul. Scopul era să fiu într-un moment important, la raportul de activitate, dar şi să aflu ce e cu Codurile. Acum plec de aici liniştit că se pot introduce cu dificultăţile specifice unui asemenea moment.
 
Aş mai face o observaţie. Dacă urmăriţi spaţiul public, sunt tot soiul de Casandre ale proorocirii pierderii independenţei Justiţiei. Nu cred lucrul acesta şi vă spun nu din politeţe, ci din convingere. În acelaşi timp, oricât m-aş uita în legi şi în Constituţie nu găsesc un element măcar care să pună sub semnul întrebării independenţa Justiţiei, dimpotrivă. Poate singurul loc în care va mai trebui umblat este la numirea procurorilor-şefi în marile Parchete. 
 
    
UPDATE Băsescu: Eu cred că decât să mergem –v-o spun ca inginer – să aşteptăm autoreglarea din interiorul sistemului care va fi complicată şi de durată lungă, cred că ar trebui să îmbrăţişăm soluţia reglementării în aşa fel încât cea  mai mare parte a problemelor să-şi găsească răspunsul în lege. Şi Guvernul este pregătit, numai să i se spună ce să dea, ce are nevoie Justiţia. Sigur, sunt mecanismele interne, dar ele durează. Până se face recursul în interesul legii, ăla stă, deşi avea drept să iasă, în puşcărie. Sau invers. Avea dreptul să intre şi stă afară. 
 
UPDATE: Preşedintele nu va sta până la finalul şedinţei. După plecarea sa începe alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM. 
 
Băsescu, la şedinţa CSM: Eu n-am auzit până acum că judecătorilor le trebuie săli de consiliu. Credeam că este nevoie de săli de judecată. Dacă există decizie politică, orice se poate rezolva. Problema intrării în vigoare a noilor coduri trebuie dezbătută şi foarte personalizată. Că va intra nu ştiu cine, că va scăpa nu ştiu cine. Reducerea pedepselor nu a vizat nici persoane, nici altceva, ci e o nouă filosofie penală. Statul este obligat să facă politica penală şi o face prin legi. Tot instanţele vor consfinţi că se aplică noul Cod penal şi e pus în libertate. 
 
Preşedintele Traian Băsescu a purtat o scurtă discuţie cu Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, pe tema noului Cod Penal.
 
UPDATE La sosirea la sediul CSM, preşedintele Traian Băsescu a fost huiduit de şapte protestatari care au scandat mai multe lozinci. „Jos Băsescu!”, „La puşcărie!”, „Trădătorul”, au scandat oamenii. 
 
Preşedintele Traian Băsescu, la sosirea la sediul CSM FOTO Mediafax 
 
UPDATE  Acesta a declarat în această dimineaţă pentru B1 că este "o lacună a legii" faptul că în fiecare an trebuie făcute alegeri pentru şefia CSM, el arătând însă că nu este îngrijorat că alegerile de astăzi de la CSM vor schimba trendul în justiţie.
 
"Acolo e legea de aşa natură, îi obligă la schimbarea şefilor în fiecare an. Cred că este o lacună a legii. E clar că nu toţi oamenii sunt de acelaşi calibru în CSM sau cu acelaşi nivel de credibilitate la opinia publică. Nu aş spune că sunt ingrijiorat că alegerile de azi vor schimba un trend în justiţie, că oamenii cheie în justiţie sunt preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi, ai DNA, DIICOT. Aici sunt cheile în justiţie, CSM e cel care administrează justiţia, având ca principale atribuţii şi partea de inspecţie şi partea de apărare a prestigiului magistraţilor", a afirmat preşedintele la B1 TV.
 
El a mai spus că nu pleacă de la premisa că CSM "ar fi structura care s-ar pune la dispoziţia politicului pentru a bloca".
 
Proiectele de management ale celor trei candidaţi au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea şedinţei Plenului Consiliului în care va fi aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală şi a vicepreşedintelui, judecătorul Adrian Bordea.
 
Cunoscătorii spun că dacă judecătorul Adrian Bordea va fi ales preşedinte al Consiliului, acesta îl va susţine la funcţia de vicepreşedinte pe procurorul Gheorghe Muscalu.
 
Potrivit legii, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM îşi pot depune candidaturile şi în timpul şedinţei de plen. Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.
 
În cadrul şedinţei de luni, care va începe la ora 13.00, pe lângă alegerea noii conduceri a CSM, va fi prezentat raportul de activitate din 2013 al instituţiei şi va fi stabilit calendarul privind alegerea membrului CSM care va fi reprezentant al tribunalelor.
 
Consiliul este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror.
 
În 2013, instituţia a fost condusă de procurorul Oana Schmidt-Hăineală, în calitate de preşedinte, şi de judecătorul Adrian Bordea, drept vicepreşedinte.
 
CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor sunt aleşi de magistraţi nouă judecători şi cinci procurori. De asemenea, din consiliu fac parte şi membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme. Acestora li se alătură doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.
 
La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.
 
Judecătorul Adrian Bordea a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CSM în 2013, fiind ales în şedinţa din 26 februarie. Astfel, mandatul vicepreşedintelui a început la două luni distanţă faţă de cel al preşedintelui CSM, întrucât Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei în şedinta din 4 ianuarie 2013.
 

Cine sunt cei trei magistraţi care vor în conducerea CSM

Candidatul la şefia CSM, Adrian Bordea, este magistrat de 34 de ani. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul instanţei supreme, acesta şi-a început cariera la Judecătoria Târgovişte, şi din anul 2001, este judecător al Curţii Supreme. Conform declaraţiei de avere de anul trecut judecătorul Bordea deţine trei terenuri. De asemenea, el mai are şi două apartamente, şi o casă în Târgovişte. Magistratul mai are două autoturisme, un Mercedes, fabricat în 2001, şi un BMW, al cărui an de fabricaţie este 2008. Adrian Bordea deţine şi trei depozite bancare. Potrivit presei, acesta ar fi fiul generalului de securitate Aron Bordea.

Candidatul la fincţia de vicepreşedinte Gheorghe Muscalu are 22 de magistratură şi timp de şase ani a fost şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a celor contra siguranţei statului. Numele lui a fost menţionat într-o serie de scandaluri publice, cel mai sonor fiind dosarul ”Cocaină pentru VIP-uri”, în care a fost cercetat şi fiul afaceristului Ion Ţiriac. Magistratul a fost acuzat atunci că ar fi deconspirat numele unui tânăr care se afla în programul de protecţie al martorilor în acest dosar. De asemenea, Muscalu a mai apărut în presă când a fost legat de cel al naşului său, colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache împreună cu care ar fi intervenit în diferite procese.

Al doilea candidat la funcţia de vicepreşedinte al CSM, Bogdan Gabor, este procuror de 15 ani. Pe 10 ianuarie 2012, pe vremea când era prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, a fost ales în funcţia de membru CSM. Gabor a strâns 204 voturi şi a reuşit să îi învingă pe Ioan Marius Aron, de la Sibiu şi pe Dragoş Voinescu, de la Giurgiu. Potrivit presei, Bogdan Gabor este procurorul care s-a ocupat de cercetările în dosarul privind achiziţionarea de către Primaria Baia Mare a blocului Horea 46 A, dosar în baza căruia Cristian Anghel, fostul primar al municipiului, a fost trimis după gratii.

 

Proiectul de management al judecătorului Adrian Bordea

   
 
   
 
 
  
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reuneşte luni pentru a-şi alege o nouă conducere. Judecătorul Adrian Bordea, actualul vicepreşedinte al Consiliului se numără printre candidaţii la funcţia de preşedinte. La şedinţă şi-a anunţat participarea şi preşedintele Traian Băsescu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: