Cinci secrete despre tunelurile de sub Bucureşti: când au fost descoperite primele şi de ce a construit Ceauşescu „labirinturi“ sub Casa Poporului

Cinci secrete
despre tunelurile de sub Bucureşti: când au fost descoperite primele
şi de ce a construit Ceauşescu „labirinturi“ sub Casa Poporului

Tunelurile Bucureştiului au fost întotdeauna puţin cunoscute FOTO Arhivă

De-a lungul timpului au apărut o mulţime de legende urbane despre tuneluri ce s-ar ascunde sub Bucureşti. „Adevărul“ vă prezintă astăzi cinci lucruri mai puţin cunoscute despre „labirintul“ ascuns sub oraş.

Ştiri pe aceeaşi temă

1. Oraşul de sub oraş

De multe ori, oamenii au vorbit despre tuneluri ascunse sub Bucureşti, dar faptul că acestea există cu adevărat a fost confirmat spre sfârşitul secolului al XIX-lea, pe când începeau lucrările de canalizare la Dâmboviţa.

2. Tunelul lui Vlad Ţepeş, cel mai vechi

Se spune că unul dintre cele mai vechi tuneluri subterane a fost construit special pentru Vlad Ţepeş. Tunelul pornea de la castelul pe care acesta îl deţinea pe locul Palatului Kretzulescu de astăzi şi trecea pe sub Cismigiu.

3. Tunel secret până la Casa Poporului

În anii 80, se zvonea că Ceauşescu ar vrea ca Armata să îi facă un tunel secret care să facă legătura între Casa Poporului şi aeroport, un fel de metroul personal. Nici până în zilele noastre nu s-a dovedit dacă această linie subteran există cu adevărat sau totul este o scorneală a bucureştenilor.

4. „Labirintul“ de sub Parlament

O legendă urbană spune că sub Casa Poporului s-ar afla un orăşel plutitor, un „labirint“, alcătuit dintr-o mulţime de tuneluri de fugă care ar face legătura cu alte clădiri importante sau zone cheie ale Bucureştiului. Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, povestea, pentru „Adevărul“, în urmă cu doi ani, că nici nu se pune problema ca sub Casa Poporului să fie un oraş plutitor ori un labirint. Însă, spunea arhitecta, există tuneluri de fugă. De asemenea, sub impresionanta construcţie se odihnesc şi două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian.

„Dacă în cazuri de urgenţă cineva se adăposteşte în buncărele de sub Casa Poporului, trebuie să iasă de acolo într-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fugă. Cât despre un oraş plutitor subteran, nici nu poate fi vorba”, Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului.

5. Ceata lui Nălucă, jefuitorii care au înspăimântat oraşul

În urmă cu aproape două secole, pe sub Bucureşti se întindea un sistem de coridoare bine pus la punct, pe care cei haiduci îl cunoşteau foarte bine. Imediat după ce dădeau o lovitură şi plecau cu buzunarele pline de bijuterii, cei doi haiduci Tunsu şi Grozea, aşa se numeau haiducii care intrau în casele boierilor, dispăreau în subteran şi reuşeau de fiecare dată să îşi piardă urma, după cum spune Falcan.

„În zona Panduri, acolo unde l-au jefuit şi pe logofătul Manolache, erau foarte multe coridoare. Aveau cam trei metri înălţime şi doi lăţime“, potrivit istoricului. Aşa au reuşit ani de-a rândul cei doi haiduci să bage spaima în oamenii cu stare, iar Tunsu avea să rămână în istoria Bucureştiului cunoscut ca „Năluca“, pentru modul în care dispărea imediat după ce jefuia un nou boier.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: